Gazprombank vrea să vândă afacerea sa din Elveția

Gazprombank, divizia financiară a gigantului energetic rus, explorează opţiunile strategice privind afacerea sa din Elveţia, inclusiv o posibilă vânzare, parţială sau totală, a anunţat vineri Gazprombank Switzerland, cu sediul în Zurich, transmite Reuters.

Gazprombank este unul dintre ultimele canale rămase pentru finanţarea fluxurilor comerciale dintre Rusia şi Elveţia, deoarece alte bănci ruseşti importante sunt supuse sancţiunilor, în urma invadării Ucrainei.

Subsidiara sa din Elveţia, care are aproximativ 80 de angajaţi, este activă în principal în finanţarea comerţului şi a exporturilor, sprijinind inclusiv grupurile elveţiene industriale să-şi finanţeze exporturile în Europa de Est. În plus, Gazprombank finanţează extracţia, transportul şi procesarea materiilor prime din Rusia către Europa Occidentală pentru traderii de materii prime.

Cu un capital propriu de aproximativ 200 milioane de franci elveţieni, banca ar putea fi evaluată la aproximativ 150 milioane de franci elveţieni (154 milioane de dolari), au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Potrivit surselor, printre posibilii cumpărători ai Gazprombank se numără investitorii financiari sau alte bănci, precum şi traderii de materii prime.

Un purtător de cuvânt al băncii ruse a dat asigurări că Gazprombank Switzerland este bine capitalizată şi bine poziţionată din punct de vedere operaţional.

Conform celor mai recente date disponibile, Gazprombank Switzerland a înregistrat un profit de trei milioane de franci elveţieni în primul semestru din 2021, în scădere de la patru milioane de franci elveţieni în perioada similară din 2020.

#gazprombank #Elveția #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.