Gazprombank vrea să vândă afacerea sa din Elveția

Gazprombank, divizia financiară a gigantului energetic rus, explorează opţiunile strategice privind afacerea sa din Elveţia, inclusiv o posibilă vânzare, parţială sau totală, a anunţat vineri Gazprombank Switzerland, cu sediul în Zurich, transmite Reuters.

Gazprombank este unul dintre ultimele canale rămase pentru finanţarea fluxurilor comerciale dintre Rusia şi Elveţia, deoarece alte bănci ruseşti importante sunt supuse sancţiunilor, în urma invadării Ucrainei.

Subsidiara sa din Elveţia, care are aproximativ 80 de angajaţi, este activă în principal în finanţarea comerţului şi a exporturilor, sprijinind inclusiv grupurile elveţiene industriale să-şi finanţeze exporturile în Europa de Est. În plus, Gazprombank finanţează extracţia, transportul şi procesarea materiilor prime din Rusia către Europa Occidentală pentru traderii de materii prime.

Cu un capital propriu de aproximativ 200 milioane de franci elveţieni, banca ar putea fi evaluată la aproximativ 150 milioane de franci elveţieni (154 milioane de dolari), au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Potrivit surselor, printre posibilii cumpărători ai Gazprombank se numără investitorii financiari sau alte bănci, precum şi traderii de materii prime.

Un purtător de cuvânt al băncii ruse a dat asigurări că Gazprombank Switzerland este bine capitalizată şi bine poziţionată din punct de vedere operaţional.

Conform celor mai recente date disponibile, Gazprombank Switzerland a înregistrat un profit de trei milioane de franci elveţieni în primul semestru din 2021, în scădere de la patru milioane de franci elveţieni în perioada similară din 2020.

#gazprombank #Elveția #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.