Prețurile alimentelor de bază au explodat: mâncarea s-a scumpit cu 34%. Moldovenii o duc tot mai greu

11 Iul. 2022, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2022, 12:04 // Actual //  bani.md

Prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 34,3% în luna iunie față de iunie 2021, iar față de luna mai curent cu 0,57%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mult au crescut prețurile la legume – 80,4%, ouă – 53,2%, zahăr – 31,2%, carne 26%, lapte și produse lactate – 25,5%, fructe – 23% și uleiul vegetal – 18%.

La mărfurile nealimentare cel mai mult au crescut prețurile la combustibil – 65,7% și materiale de construcții – 32,7%

Prețurile medii de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 31,83%, inclusiv la produse alimentare cu 34,30%, mărfuri nealimentare cu 23,44% și servicii prestate populației cu 40,70%.

La capitolul servici prestate populației, gazul s-a scumpit cu 301,2%, încălzirea centralizată cu 92%, serviciile comunal – locative – 87,8%, și transportul cu 37%.

BNM urmărește să aducă inflația la plus, minus 1,5% de la ținta inflației de 5% pe termen mediu.

Inflația este galopantă pe plan mondial. Se datorează creșterii prețurilor materiei prime, produselor alimentare și resurselor energetice alături de perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În acest sens băncile centrale și a-u revizuit ascendent anticipările inflaționiste pentru trimestrele viitoare și ca răspuns au menținut o politică monetară anti inflaționistă.

Contextul regional și cel internațional dezechilibrează conjunctura economică autohtonă și pune presiuni pe inflație pe canalul de import. Moldova are o dependență sporită de piețele internaționale ceea ace face să fie mai vulnerabilă.

Guvernatorul, Octavian Armașu a declarat că cel mai înalt nivel al inflației urmează să fie atins în septembrie sau octombrie și ar putea depăși nivelul de 35%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.