Curtea de Conturi a participat la prezentarea rezultatelor Raportului de evaluare PEFA

La date de 12 iulie curent, echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a participat la prezentarea oficială a rezultatelor Raportului de evaluare a performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, inclusiv evaluarea managementului financiar public.

Raportul a fost elaborat de echipa Băncii Mondiale în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană și în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, în calitate de coordonator din partea Republicii Moldova și UN Women.

Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (PEFA) reprezintă un mod obiectiv de apreciere a punctelor forte și a celor slabe și de măsurare a progresului în cadrul sistemului de gestionare a finanțelor publice al unei țări. Scopul principal al evaluării este de a oferi Guvernului Republicii Moldova un diagnostic obiectiv și actualizat al performanței managementului financiar public la nivel național, bazat pe cea mai recentă metodologie recunoscută la nivel internațional.

Evaluarea a cuprins șapte piloni ai performanței managementului finanțelor publice: credibilitatea bugetului, transparența finanțelor publice, gestionarea activelor și pasivelor, strategia bugetară și bugetarea bazată pe politici, predictibilitatea și controlul în execuția bugetului, contabilitate și raportare, și control extern și audit. Fiecare indicator a fost evaluat conform scorului cuprins în dimensiuni de la A la D.

Ultimul pilon, controlul extern și audit, analizează dacă finanțele publice sunt revizuite în mod independent și există o urmărire de către Executiv a implementării recomandărilor oferite de Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi a fost supusă evaluării prin prisma a 4 indicatori: acoperirea și standardele de audit, prezentarea rapoartelor de audit către Legislativ, urmărirea ulterioară a auditului public extern și independența instituției supreme de audit. Potrivit raportului PEFA, Curtea de Conturi a primit un scor maximal la primii trei indicatori, acumulând 3 de „A” și 1 „C” la indicatorul ce ține de independență. Experții au menționat că, Legea organică 260/2017 prevede independența organizațională, funcțională, operațională și financiară a CCRM, însă în practică se observă limitarea independenței financiare de către Executiv, prin aprobarea bugetului Curții de Conturi în cadrul ciclului bugetar, gestionat de către Ministerul Finanțelor.

Menționăm că misiunea de evaluare PEFA în Republica Moldova a fost lansată la data de 13 iulie 2021. Evaluarea a cuprins anii 2018-2020 și a inclus o metodologie nouă, recunoscută la nivel național, care presupune includerea în această evaluare și a câteva autorități publice locale de nivelul I și II. De asemenea, evaluarea a fost realizată și din perspectiva dimensiunii de gen.

Oxana Druță, reprezentanta Băncii Mondiale în Moldova a apreciat înalt eficiența auditului public extern prin aplicarea standardelor internaționale de audit, pregătirea în termen a rapoartelor de audit și urmărirea implementării recomandărilor de către CCRM.

Orice tip de evaluare are menirea să aducă plus valoare și o schimbare pozitivă, a menționat Andrei Munteanu, membru al CCRM. De asemenea, dl Munteanu a relatat că, Curtea de Conturi efectuează o analiză calitativă a impactului recomandărilor oferite de instituția supremă de audit, iar rezultatele demonstrează o dinamică pozitivă, în acest sens, și contribuie la consolidarea eforturilor prin prisma activităților desfășurate de auditul public extern.

Menționăm că PEFA reprezintă un instrument de evaluare a statutului în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice. Până în prezent, Republica Moldova a efectuat cinci evaluări PEFA: în 2006, 2008, 2011, 2015 și 2021. Evaluarea actuală este de o importanță majoră, inclusiv prin prisma obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Rezultatele evaluării urmează a fi luate în considerare în procesul elaborării următoarei Strategii a managementului finanțelor publice a Republicii Moldova și îndeplinirii condițiilor pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#standard #Curtea de Conturi #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chișinăul este printre cele mai scumpe orașe cu privire la costul creditului ipotecar. Potrivit analizei realizate pe baza ofertelor băncilor și a prețurilor medii ale apartamentelor de 50 m², salariul mediu consumă rata lunară a unui credit pe 25 de ani în fiecare capitală.

Potrivit datelor, Chișinăul este una dintre capitalele unde povara ratei este extrem de mare și ajunge la 78% din salariul mediu, în timp ce prețul unui apartament este de circa 75 500 de euro, iar costul total al creditului urcă la 144 300 de euro. Dobânda fixă este de 8,10%, una dintre cele mai mari din Europa.

Prin comparație, Bucureștiul stă ceva mai bine, dar rămâne tot în zona roșie. Capitala României are un preț mediu de 100 000 de euru, costul final cu credit ajunge la 172 200 de euro, dobânda este de 5,55%, iar rata lunară consumă 48% din salariul mediu – încă un nivel ridicat la scara UE.

La polul opus se află capitale precum Madrid și Roma, unde accesul la o locuință este considerabil mai ușor. În Madrid, rata reprezintă doar 42% din salariu, cu o dobândă de 3,50%, iar în Roma – 38%, cu dobândă de 3,33%. Prețurile sunt comparabile sau chiar mai mici decât în capitalele est-europene.

Situația devine dramatică în orașe precum Amsterdam, Berlin, Londra și Paris, unde costurile imobiliare sunt împinse la extreme. La Londra, unde un apartament mediu atinge 495 000 de euro, costul final al creditului sare la 799 650 de euro, iar rata lunară înghite 68% din salariu. La Paris, un apartament de două camere costă deja 535 000 de euro, iar rata consumă aproape 70% din venitul lunar al unui angajat.

Țările din Europa Centrală confirmă același trend al poverii ridicate: la Praga, rata ipotecară reprezintă 97% din salariu, unul dintre cele mai mari procente din regiune, în timp ce la Varșovia se ajunge la 82%. Budapesta, deși are prețuri mai mici, înregistrează o povară de 72% din venit.