Grădina Zoologică din Chișinău – locul perfect pentru a petrece timpul cu familia

Grădina Zoologică din Chișinău, înființată în 1978, se întinde pe o suprafață de aproximativ 25 de hectare, în sectorul Botanica. La început, grădina număra doar 60 de specii de animale. În prezent, sunt aproximativ 1.100 de păsări și animale, multe dintre acestea fiind incluse în Cartea Roșie Internațională și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Printre viețuitoarele grădinii se numără muflonul european, tigrul bengalez, leopardul, leul, râsul african, iepurele de Patagonia, câteva maimuțe, capre de munte, zebre, cămile, bufnițe, crocodili, țestoase, șerpi, lebede, rațe și altele.

Grădina Zoologică, aflată în subordinea Primăriei Chișinău, este membru titular al Asociației Eurasiatice a Grădinilor Zoologice și Acvariilor (EARAZA). De asemenea, face parte din Asociația Mondială a Grădinilor Zoologice (WAZA) și din Sistemul Internațional de Evidență a Animalelor.

Instituția se află în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, iar în ultimii ani a trecut printr-un amplu proces de modernizare – de la infrastructură până la procurarea de noi specii de păsări și animale.
A fost amenajată o nouă zonă pentru animalele prădătoare, construite voliere pentru urși, animale răpitoare și primate și a fost reabilitată o nouă încăpere pentru diverse animale procurate, creându-le condiții bune de trai.Totodată, au fost reabilitate căile de acces spre acestea.

În continuare, Primăria Chișinău își propune să îmbunătățească constat condițiile de trai, pentru a crea un mediu propice extinderii și diversificării speciilor de animale rare în colecția menajeriei.

Scările principale și rampa de acces de la intrarea în Grădina Zoologică au fost reparate pentru prima dată în ultimii 40 de ani, recent, fiind amenajată o rampă de acces pentru persoanele cu necesități speciale și părinții cu copii. De asemenea, vizitatorii pot face un popas în cele patru foișoare construite.
A fost reparată și clădirea unde copiii și adolescenții sunt familiarizați cu flora și fauna. În acest sens, specialiștii Grădinii Zoologice au lansat inițiativa de educare ecologică „Copiilor despre animale”, dezvoltând în generația tânără dragostea pentru natură și animale.

Grădina Zoologică pune la dispoziția vizitatorilor excursii cu ghid, iar copiii, la Curtea Rurală, au ocazia să cunoască animalele și păsările domestice. Pe teritoriu este amenajat un teren de joacă pentru cei mici. Administrația publică aproape zilnic, pe conturile oficiale de Facebook, TikTok și Instagram, imagini și videoclipuri cu noutățile de la grădină, inclusiv despre noile achiziții.

O vizită la zoo costă 30 de lei pentru adulți, 5 lei pentru studenți, pensionari și persoanele cu vârsta cuprinsă între 8 și 18 ani, iar copiii până la 7 ani au acces gratuit.

Programul de lucru este 09:00 – 20:00 pe timpul verii și 09:00 – 17:00 pe timpul iernii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul exterior al Republicii Moldova s-a majorat în primele șapte luni ale anului 2026, însă dezechilibrul dintre exporturi și importuri rămâne mare. Deși exporturile au crescut mai repede decât importurile, deficitul comercial a ajuns la 3,87 miliarde de euro, cu aproape 180 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

În șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 1,97 miliarde de euro, în creștere cu 11,7% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au fost însă de aproape trei ori mai mari și au ajuns la 5,84 miliarde de euro, după un avans de 7,1%.

Un detaliu care arată dimensiunea dezechilibrului este gradul de acoperire a importurilor prin exporturi. Este vorba de doar 33,7%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfuri importate, exporturile aduc înapoi mai puțin de 34 de euro. Indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,4 puncte procentuale față de anul trecut, dar rămâne redus.

Luna iulie a venit cu creștere a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 319,4 milioane de euro, cu 16,6% mai mult decât în iunie și cu 7,7% peste nivelul din iulie 2025. Importurile din aceeași lună au ajuns însă la 856,5 milioane de euro, astfel încât deficitul comercial lunar a fost de 537,1 milioane de euro.

Exporturile autohtone au avut o evoluție mai bună decât reexporturile. Mărfurile produse în Republica Moldova au generat 1,57 miliarde de euro, cu 15,6% mai mult decât în primele șapte luni din 2025 și au reprezentat aproape 80% din totalul exporturilor. În schimb, reexporturile au scăzut cu 1,3%, până la 401,5 milioane de euro.

Agricultura a fost unul dintre principalii motoare ai creșterii. Exporturile de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,7 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,9%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale s-au majorat de 2,3 ori. Totodată, livrările de legume și fructe au crescut cu 18,3%.

În sens opus, exporturile de energie electrică s-au prăbușit cu 41%, cele de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, iar livrările de vehicule rutiere au coborât cu 18,7%.

Și geografia exporturilor s-a modificat. Astfel, livrările către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Ungaria de 1,9 ori, iar exporturile către Liban s-au majorat de 2,2 ori, în special datorită livrărilor de porumb și bovine vii. În același timp, exporturile către Spania s-au prăbușit cu 68,4%, iar cele către Statele Unite cu 31,7%.

România rămâne detașat principala piață pentru mărfurile moldovenești, cu 28,3% din totalul exporturilor. Urmează Turcia cu 12,1%, Italia cu 10,1%, Cehia cu 8%, Ucraina cu 7,3% și Germania cu 5,4%. Primele șase piețe absorb împreună peste 71% din exporturile Republicii Moldova.

Pe partea de importuri, România este tot principalul furnizor, cu 23,2% din total, urmată de China cu 14,2%, Ucraina cu 9,2%, Germania cu 6,9% și Turcia cu 6,5%. Un salt spectaculos apare în cazul importurilor din Argentina, care au crescut de 9,3 ori, și al celor din Egipt, majorate de 3,5 ori.

Energia continuă să ocupe o parte din importuri. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 9,9% din totalul importurilor, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,7%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 25,2%, cele de gaze cu 9,3%, iar cele de îngrășăminte minerale sau chimice cu 31%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Aproximativ 65,3% din exporturi au mers către UE, în timp ce 54,6% din importuri au venit din statele comunitare. Chiar și în relația cu UE, însă, balanța comercială a Moldovei a rămas puternic negativă, cu un deficit de 1,9 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.