Ucraina rupe relațiile diplomatice cu regimul de la Phenian după gestul slugarnic față de Rusia

Ucraina a anunțat miercuri, 13 iulie, ruperea relațiilor diplomatice cu Coreea de Nord după ce regimul de la Phenian a recunoscut independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk, din estul țării, relatează Reuters.

”Considerăm că această decizie este o tentativă a Phenianului de a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe ucrainean într-un comunicat de pe site-ul său.

Coreea de Nord a recunoscut miercuri două ”republici populare” separatiste proruse din estul Ucrainei drept state independente. Această recunoaştere ar fi a treia, după cea din partea Siriei, la sfârşitul lui iunie, şi cea din partea Rusiei, cu câteva zile înainte ca Moscova să-şi lanseze ofensiva împotriva Ucrainei, în februarie.

”Reprezentanţa diplomatică” a separatiştilor la Moscova a difuzat pe Telegram o fotografie cu reprezentanta sa, Olga Makeeva, primind ceea ce ea prezintă a fi o scrisoare de recunoaştere din mâinile ambasadorului nord-coreean Sin Hong Chol.

Cu puţin timp înainte de aceasta, liderul teritoriului separatist Doneţk, Denis Puşilin, a anunţat această recunoaştere din partea autorităţilor nord-coreene. ”Statutul internaţional al Republicii Populare Doneţk continuă să se întărească”, a spus el. ”Aceasta este o nouă victorie pentru diplomaţia noastră”, a adăugat el pentru AFP.

Ambasada Coreei de Nord la Moscova a confirmat că a recunoscut miercuri independenţa ambelor entităţi teritoriale, Doneţk şi Lugansk, a informat mai târziu agenţia de presă TASS.

Rusia şi-a justificat ofensiva militară împotriva Ucrainei prin necesitatea de a apăra aceste entităţi separatiste din estul ţării.

Moscova este considerată de Occident, în pofida infirmărilor sale, instigatoarea acestor mişcări separatiste în 2014, în urma anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google NewsAdsScrie pe

#Koreaa #diplomație #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.