Valabil și pentru moldoveni! Topul aeroporturilor din Europa cu zboruri întârziate. Zilele bune pentru călătorii

Numărul de zboruri anulate și întârziate în lunile de vară, odată cu eliminarea restricțiilor de călătorie, este mai mare ca niciodată, iar călătorii sunt acum sfătuiți să evite aeroporturile aglomerate și să încerce să facă rezervări la companii aeriene cu care șansele de a avea un zbor anulat sau întârziat sunt mai mici, conform schengenvisainfo.com.

Datele recent publicate de la Hopper Inc, o agenție de turism online, arată că aeroportul din Bruxelles și Aeroportul Internațional Frankfurt au cel mai mare număr de zboruri întârziate pentru iulie, în timp ce acesta din urmă are și cel mai mare număr de zboruri anulate.

Potrivit aceleiași surse, primele zece aeroporturi cu cel mai mare număr de zboruri întârziate în luna iulie sunt următoarele:

Aeroportul din Bruxelles (BRU), Bruxelles, Belgia – 72% întârzieri, 2,5% anulări

Aeroportul Internațional Frankfurt (FRA), Frankfurt, Germania – 68% întârzieri, 7,8% anulări

Aeroportul Eindhoven (EIN), Eindhoven, Țările de Jos – 67% întârzieri, 1,8% anulări

Aeroportul Luton (LTN), Londra, Regatul Unit – 66% întârzieri, 2,7% anulări

Aeroportul Internațional Liszt Ferenc (BUD), Budapesta, Ungaria – 65% întârzieri, 2,1% anulări

Aeroportul Lisabona (LIS), Lisabona, Portugalia – 65% întârzieri, 4,8% anulări

Aeroportul Charles De Gaulle (CDG), Paris, Franța – 62% întârzieri, 3,1% anulări

Aeroportul Schiphol (AMS), Amsterdam, Țările de Jos – 61% întârzieri, 5,2% anulări

Aeroportul Cote D’Azur (NCE), Nisa, Franța – 60% întârzieri, 3,4% anulări

Aeroportul Gatwick (LGW), Londra, Regatul Unit – 59% întârzieri, 1,4% anulări

Conform datelor publicate de aceeași agenție, călătorii sunt sfătuiți să evite zborurile în zilele de weekend, când aglomeraţia este maximă. Cele mai bune zile pentru plecări de pe aeroporturile europene ar fi luni și marți.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#întârzieri #aeroporturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.

#Cereale #export #Moldova