Valabil și pentru moldoveni! Topul aeroporturilor din Europa cu zboruri întârziate. Zilele bune pentru călătorii

Numărul de zboruri anulate și întârziate în lunile de vară, odată cu eliminarea restricțiilor de călătorie, este mai mare ca niciodată, iar călătorii sunt acum sfătuiți să evite aeroporturile aglomerate și să încerce să facă rezervări la companii aeriene cu care șansele de a avea un zbor anulat sau întârziat sunt mai mici, conform schengenvisainfo.com.

Datele recent publicate de la Hopper Inc, o agenție de turism online, arată că aeroportul din Bruxelles și Aeroportul Internațional Frankfurt au cel mai mare număr de zboruri întârziate pentru iulie, în timp ce acesta din urmă are și cel mai mare număr de zboruri anulate.

Potrivit aceleiași surse, primele zece aeroporturi cu cel mai mare număr de zboruri întârziate în luna iulie sunt următoarele:

Aeroportul din Bruxelles (BRU), Bruxelles, Belgia – 72% întârzieri, 2,5% anulări

Aeroportul Internațional Frankfurt (FRA), Frankfurt, Germania – 68% întârzieri, 7,8% anulări

Aeroportul Eindhoven (EIN), Eindhoven, Țările de Jos – 67% întârzieri, 1,8% anulări

Aeroportul Luton (LTN), Londra, Regatul Unit – 66% întârzieri, 2,7% anulări

Aeroportul Internațional Liszt Ferenc (BUD), Budapesta, Ungaria – 65% întârzieri, 2,1% anulări

Aeroportul Lisabona (LIS), Lisabona, Portugalia – 65% întârzieri, 4,8% anulări

Aeroportul Charles De Gaulle (CDG), Paris, Franța – 62% întârzieri, 3,1% anulări

Aeroportul Schiphol (AMS), Amsterdam, Țările de Jos – 61% întârzieri, 5,2% anulări

Aeroportul Cote D’Azur (NCE), Nisa, Franța – 60% întârzieri, 3,4% anulări

Aeroportul Gatwick (LGW), Londra, Regatul Unit – 59% întârzieri, 1,4% anulări

Conform datelor publicate de aceeași agenție, călătorii sunt sfătuiți să evite zborurile în zilele de weekend, când aglomeraţia este maximă. Cele mai bune zile pentru plecări de pe aeroporturile europene ar fi luni și marți.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#întârzieri #aeroporturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.