BEI promite să-și reducă finanțarea pentru construcția șoselelor

Banca Europeană de Investiţii îşi va reduce finanţarea pentru infrastructura rutieră, în linie cu obiectivele sale climatice, chiar dacă în paralel va majora fondurile pe care le va furniza pentru toate proiectele de transport, informează Financial Times.

Cu ocazia reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 de la Bali, vicepreşedintele BEI, Kris Peeters s-a declarat „convins” că instituţia financiară va investi mai puţin în şosele şi mai mult „în alte elemente” ale infrastructurii de transport. Aceste comentarii vin în avanpremiera publicării unui important document privind politica BEI de creditare în domeniul transportului pentru următorii cinci ani, până în 2027, interval în care Peeters se aşteaptă ca BCE să îşi majoreze investiţiile în infrastructură.

BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală şi oferă finanţare pe termen lung pentru proiecte care sprijină politicile UE. Însă BEI a început să fie criticat de activiştii de mediu şi ONG-uri care susţin că finanţarea oferită de BEI pentru şosele şi proiecte de combustibili non-fosili care sunt operate de mari companii energetice, care profită de pe urma arderii de petrol şi gaze, subminează obiectivele de mediu ale BEI.

Investiţiile în transportul rutier au reprezentat 38% din cele 11 miliarde de euro pe care BEI le-a investit anul trecut în proiecte de transporturi, în pofida faptului că banca a anunţat în 2019 că va înceta să mai investească în proiecte de combustibili fosili până la finele lui 2021 şi să sprijine proiecte climatice în valoare de 1.000 de miliarde de euro până în 2030.

Recent, BEI a aprobat 30 de milioane de euro pentru o porţiune de autostradă în Franţa şi analizează posibilitatea de a avansa 400 milioane de euro pentru autostrăzi în Polonia în ideea de a conecta părţi din aşa-numita reţea TEN-T.

„Nu putem permite ca instituţii precum Banca Europeană de Investiţii să aloce miliarde pentru proiecte de autostrăzi, în pofida efectelor lor asupra poluării şi emisiilor. Banii publici trebuie să dea prioritate acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice, să încurajeze mersul pe jos, utilizarea bicicletelor, să extindă infrastructura pentru biciclete, transportul intermodal şi transportul public şi să reducă finanţarea pentru proiectele de autostrăzi”, a apreciat Kuba Gogolewski care conduce campania Money for Change în cadrul Greenpeace Europe.

În replică, Kris Peeters a apărat politica BEI de finanţare a construcţiei de drumuri, precizând: „încercăm să stimulăm utilizarea automobilelor electrice şi nu să avem noi drumuri pentru vehiculele care utilizează combustibili fosili dar este vorba de un mix şi nu putem spunem că nu vom mai investi bani în drumuri când avem această reţea foarte importantă în Europa”.

BEI a acordat un sprijin deosebit pentru reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), o reţea de căi ferate, drumuri şi căi navigabile concepută să unească blocul comunitare, şi ale cărei elemente principale ar urma să fie finalizate până în 2030.

Kris Peeters a adăugat că BEI pune un accent mai mare pe transportul urban, precum metrouri şi tramvaie.

În cadrul noii sale politici de împrumuturi pentru proiecte de transport, BEI va cere teste mai stricte pentru proiectele de infrastructură rutieră care costă mai mult de 25 de milioane de euro şi care vor include un cost estimat al emisiilor de carbon şi posibilele congestii de trafic. Banca a informat că va „tria proiectele în funcţie de creştere pe termen scurt a traficului”.

Comitetul managerial şi comitetul director al BEI, compus din reprezentanţii celor 27 de state membre UE, vor decide dacă fiecare proiect respectă aceste criterii de test, a spus Kris Peeters.

Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma din 1958. Acţionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităţilor de creditare ale BEI este pus pe finanţarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sosele #Investiții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.