Lupușor desființează retorica populistă a fostului deputat PPDA, Liviu Vovc: Sa avem minim discernământ economic

17 Iul. 2022, 16:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2022, 16:24 // Actual //  bani.md

Susținerea producătorului autohton poate fi făcuta prin două mari intervenții. Pe partea de ofertă: facilitarea accesului la resurse financiare, tehnologice și suport informațional/consultativ pentru a spori competitivitatea. Iar pe pe partea de cerere: campanie de promovare a culturii consumului produselor autohtone, pentru a cultiva interesul și deprinderea consumatorilor pentru produsele autohtone. În rest, totul e populism și chiar riscă sa producă efecte adverse, a comentat directorul centrului analitic Expert Grup, Adrian Lupușor recenta declarație a fostului deputat PPDA, Liviu Vovc care susținea că: anularea de cotei 50% a produselor autohtone la raft lovește în fermierii moldoveni.

”Legea asta era în contradicție cu prevederile OMC, putea provoca reacții de răspuns similare din partea partenerilor noștri comerciali (lovind în exportatorii noștri) și chiar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor deoarece limita accesul produselor de import care deseori sunt mai ieftine față de cele locale (cu părere de rău)”, explică economistul.

Potrivit lui, dacă vrem mai multe produse autohtone pe raft, trebuie să le sporim competitivitatea, și să renunțăm la masuri administrative care ne afectează direct mediul concurențial, mediul de afaceri și, în general, atractivitatea țării pentru investiții străine. E ca si cum, pentru a majora salariile, ai emite o lege prin care ai obliga companiile să le majoreze. Haideți sa avem minim discernământ economic și să nu cădem prada retoricii populiste (sau de lobare a unor producători).

Fostul deputat PPDA a declara: „cât de repede se schimbă viziunile. În decembrie 2020, împreună cu colegii din PAS, am votat o lege elaborată de deputatul Platformei DA Alexandru Slusari pentru a susține producătorii autohtoni și anume ca 50% din producția de pe raft să fie de proveniență națională. Despre acest lucru s-a vorbit și în campania electorală, drept o lege care vine să susțină producătorii și agricultorii din Moldova. Un an jumate proiectul de lege nu a fost implementat. Nici guvernul anterior nici cel actual nu au elaborat regulamentele. Iar azi ne trezim că majoritatea parlamentară a votat în primă lectură anularea acestei prevederi ascunzându-se după un termen frumos -„concurență neloială”.

În ședința Parlamentului din 14 iulie, deputații au votat în prima lectură abrogarea cotei de 50% a produselor autohtone pe rafturile magazinelor.

Vadim Gumene, secretar de stat la Ministerul Economiei, a declarat în plen că legea propusă va proteja micii producători de clauze abuzive și va facilita accesul acestora la plasarea producției în rețele de comercializare din toată țara. Se propune asigurarea unui echilibru în puterea de negociere și eliminarea practicilor comerciale neloiale.

„Scopul proiectului constă în atingerea mai multor finalități. În primul rând vorbim despre alinierea legislației naționale la prevederile Directivei 633 din 2019, inclusiv abrogarea cotei de raft”, spunea Gumene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.