Lupușor desființează retorica populistă a fostului deputat PPDA, Liviu Vovc: Sa avem minim discernământ economic

17 Iul. 2022, 16:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2022, 16:24 // Actual //  bani.md

Susținerea producătorului autohton poate fi făcuta prin două mari intervenții. Pe partea de ofertă: facilitarea accesului la resurse financiare, tehnologice și suport informațional/consultativ pentru a spori competitivitatea. Iar pe pe partea de cerere: campanie de promovare a culturii consumului produselor autohtone, pentru a cultiva interesul și deprinderea consumatorilor pentru produsele autohtone. În rest, totul e populism și chiar riscă sa producă efecte adverse, a comentat directorul centrului analitic Expert Grup, Adrian Lupușor recenta declarație a fostului deputat PPDA, Liviu Vovc care susținea că: anularea de cotei 50% a produselor autohtone la raft lovește în fermierii moldoveni.

”Legea asta era în contradicție cu prevederile OMC, putea provoca reacții de răspuns similare din partea partenerilor noștri comerciali (lovind în exportatorii noștri) și chiar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor deoarece limita accesul produselor de import care deseori sunt mai ieftine față de cele locale (cu părere de rău)”, explică economistul.

Potrivit lui, dacă vrem mai multe produse autohtone pe raft, trebuie să le sporim competitivitatea, și să renunțăm la masuri administrative care ne afectează direct mediul concurențial, mediul de afaceri și, în general, atractivitatea țării pentru investiții străine. E ca si cum, pentru a majora salariile, ai emite o lege prin care ai obliga companiile să le majoreze. Haideți sa avem minim discernământ economic și să nu cădem prada retoricii populiste (sau de lobare a unor producători).

Fostul deputat PPDA a declara: „cât de repede se schimbă viziunile. În decembrie 2020, împreună cu colegii din PAS, am votat o lege elaborată de deputatul Platformei DA Alexandru Slusari pentru a susține producătorii autohtoni și anume ca 50% din producția de pe raft să fie de proveniență națională. Despre acest lucru s-a vorbit și în campania electorală, drept o lege care vine să susțină producătorii și agricultorii din Moldova. Un an jumate proiectul de lege nu a fost implementat. Nici guvernul anterior nici cel actual nu au elaborat regulamentele. Iar azi ne trezim că majoritatea parlamentară a votat în primă lectură anularea acestei prevederi ascunzându-se după un termen frumos -„concurență neloială”.

În ședința Parlamentului din 14 iulie, deputații au votat în prima lectură abrogarea cotei de 50% a produselor autohtone pe rafturile magazinelor.

Vadim Gumene, secretar de stat la Ministerul Economiei, a declarat în plen că legea propusă va proteja micii producători de clauze abuzive și va facilita accesul acestora la plasarea producției în rețele de comercializare din toată țara. Se propune asigurarea unui echilibru în puterea de negociere și eliminarea practicilor comerciale neloiale.

„Scopul proiectului constă în atingerea mai multor finalități. În primul rând vorbim despre alinierea legislației naționale la prevederile Directivei 633 din 2019, inclusiv abrogarea cotei de raft”, spunea Gumene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.