Compania de asigurări din imperiul lui Șor, implicată în furtul miliardului, a rămas fără licență

Compania de Asigurări KLASSIKA ASIGURĂRI a rămas fără licență, anunță Comisia Națională a Piței Financiare.

Licența a fost retrasă urmare a deciziei instanței de judecată privind intentarea procesului de insolvabilitate.

La sfârșitul anului avea 2020 o rată de solvabilitate – de 21,9%, marjă de solvabilitate disponibilă – de 4,925 milioane lei, deficit de active eligibile – de 21,53 milioane lei, coeficient de lichiditate – 0,42 și lichidități de 4,56 milioane lei. Ulterior, la sfârșitul lunii octombrie 2020 CNPF i-a suspendat licența pentru șase luni.

Compania de asigurări se confruntă cu dificultăți financiare din anul 2019 când a intrat în sub administrare specială și în procedură de remediere financiară.

Compania are un capital social de 26,95 milioane lei, deținut de firma Avantage SRL, afiliată familiei lui Ilan Şor. Ultimul deţine direct aproape 1% din capitalul firmei, iar restul – firma DFM SRL care gestionează reţeaua de magazine duty free.

La finele lui 2019, CNPF a suspendat dreptul la vot al acţionarilor, dreptul de convocare a adunării generale şi dreptul la dividende.

Acționarul unic al Klassika Asigurări, Avantage SRL, a fost obligat de CNPF să-și vândă acțiunile la bursă, însă acesta nu s-a conformat.

Klassika asigurări este menționată în Raportul Kroll. Compania de asigurări este una dintre cele 77 de companii din grupul Shor care a beneficiat în 2012 au fost repartizate împrumuturile de la BEM, Banca Socială și Unibank, băncile devalizate în urma furtului miliardului.

#asigurări #Sor #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.