Exportul de miere stă pe loc. Nu se pot înțelege cu prețul

Până la ora actuală, Republica Moldova nu a exportat deloc miere din roada anului curent, deși în anii precedenți exportul din roadă nouă avea loc începând cu luna iunie, a declarat pentru IPN Vasile Dolghieru, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova. Exportul stă pe loc deoarece nu s-a ajuns la o înțelegere privind prețurile.

„Cumpărătorii de miere moldovenească din Europa nu se pot determina cu prețul. Ei încearcă să mărească prețul pentru rețelele comerciale, iar rețelele comerciale nu le permit, argumentându-și poziția prin faptul că mierea nu este produs de primă necesitate, capacitatea de cumpărare a consumatorilor a scăzut. În general, cererea de miere, inclusiv a mierii moldovenești, a scăzut din cauza situației create de războiul din Ucraina. Mierea nu este un produs de primă necesitate, oamenii cumpără ulei, de exemplu, care s-a scumpit de 2-3 ori, s-a scumpit pâinea, gazul, benzina, motorina, iar aceste majorări de prețuri au afectat puterea de cumpărare a consumatorilor”, a subliniat Vasile Dolghieru.

Dacă în Europa se propune un preț mai mic față de cel din anul trecut, exportatorii de miere din Republica Moldova nu vor avea venit. „Ei au cheltuieli mai mari față de anul trecut, întrucât s-a scumpit și gazul, și butoaiele în care se transportă mierea, dar și serviciile de transportare. Nu putem achiziționa miere de la apicultori la prețul de anul trecut, în prezent este un preț mult mai mic, cu 20%. Apicultorii au așteptat o creștere a prețurilor de cel puțin 30% față de anul trecut”, a precizat președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole.

Anul trecut mierea de salcâm era achiziționată de la apicultorii moldoveni cu 5-5,50 euro pentru un kilogram și era exportată la un preț de 5,80-6 euro pentru un kilogram. Anul curent, cumpărătorii din Europa propun un preț de 5-5,50 de euro pentru un kilogram de miere. „Cheltuielile exportatorilor ajung aproape un euro pentru un kilogram, astfel că exportatorii nu le pot propune apicultorilor un preț mai mare de 4,50 de euro pentru un kilogram. Dar nici aceste contracte nu au fost încheiate cu importatorii de miere din Europa”, a spus președintele Asociației.

Roada de miere de salcâm este mai mare față de anul trecut. Unii apicultori au cules miere de tei, dar în cantități foarte mici, din cauza secetei. Acum are loc culesul mierii poliflore, dar recolta va fi cu 30-50% mai mică comparativ cu anul trecut, la fel din cauza secetei. Respectiv, și exporturile vor fi mai mici.

Republica Moldova exportă miere în special în țările Uniunii Europene, iar cele mai mari cantități de miere au ajuns pe piețele din România, Italia, Polonia, Franța, Germania, Slovacia. În ultimii ani, cea mai mare cantitate de miere a fost exportată în 2017 – 5100 de tone. În anul 2021, Republica Moldova a exportat 3600 de tone de miere, iar în 2020 – 3300 de tone de miere.

#miere #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să funcționeze pe deficit financiar, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, care indică un necesar net de finanțare de 16,7 miliarde lei în trimestrul III 2025, nivel mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, dar în continuare ridicat și relevant pentru vulnerabilitatea economică. Acest indicator, considerat esențial pentru evaluarea „sănătății financiare” a unei economii, arată că țara consumă mai multe resurse decât generează, iar raportul față de PIB, de 16,4%, confirmă menținerea dezechilibrelor.

Principala sursă a acestui deficit vine din partea gospodăriilor populației, care au avut cea mai mare contribuție negativă, pe fondul retragerilor masive de bani din depozite și numerar, în valoare de peste 11,8 miliarde lei, dar și al creșterii împrumuturilor contractate, de circa 4 miliarde lei. Practic, populația a cheltuit și s-a împrumutat mai mult decât a economisit, accentuând presiunea asupra întregului sistem financiar.

În același timp, sectorul companiilor nefinanciare a înregistrat o evoluție opusă, cu o capacitate netă de finanțare, activele financiare ajungând la peste 4,5 miliarde lei, susținute în special de acumulări de numerar, depozite și investiții în titluri de datorie. Sectorul financiar a avut rolul principal în finanțarea economiei, cu împrumuturi nete de peste 6,4 miliarde lei, confirmând dependența puternică a economiei de sistemul bancar.

Datele relevă și o dinamică în relația cu exteriorul, unde s-au înregistrat ieșiri nete de valută, de peste 10 miliarde lei, determinate în mare parte de vânzările de valută ale populației, estimate la 13,6 miliarde lei, semnal care poate indica presiuni asupra lichidității și a stabilității cursului valutar.

În același timp, sectorul public a contribuit la necesarul de finanțare, însă într-o măsură mai redusă comparativ cu populația, ceea ce arată că dezechilibrele majore se formează la nivelul comportamentului de consum și economisire al gospodăriilor.