Apocalipsa după Ismail – punct și de la capăt. La intrarea în Moldova este o gâtuire a trenurilor cu cereale ucrainene

21 Iul. 2022, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2022, 10:04 // Actual //  bani.md

Fermierii, traderii de cereale, operatorii navali și portuari de la Dunăre și Constanța sunt într-un efort constant de a scoate grânele ucrainiene către piețele de export. Coordonarea logistică a sporit semnificativ de la începutul verii, volumele sunt în creștere. Constrângerile sunt, însă, majore – cu lipsă a silozurilor, capacități limitate ale porturilor, gâtuiri pe rețelele feroviară și rutieră, blocarea traficului ucrainian la Marea Neagră nu poate fi decât parțial compensată.

Reparații la infrastructura feroviară de cale largă din România și eliminarea unor formalități vamale reprezintă principalele elemente care înlesnesc tranzitul cerealelor din Ucraina. Ca și în anul 1939, când, la agresiunea Germaniei împotriva Poloniei, România a înlesnit tranzitul tezaurului polonez și al unor oficiali de la Varșovia, și acum, la atacul unei alte puteri contra unei țări vecine, a Ucrainei, există un efort național pentru sprijinul celor aflați în dificultate. Alături de preluarea de refugiați, înlesnirea ieșirii cerealelor ucrainiene reprezintă cel mai important suport românesc acordat statului atacat. Totul se desfășoară cu limitarea dată de infrastructura existentă. Nu mai departe de începutul lunii iunie, într-o discuție cu Profit.ro, reprezentanții Transport Trade Services (TTS), cel mai mare operator fluvial din România, semnalau existența unor blocaje majore în exportul Ucrainei prin România, inclusiv o coadă de 3.000 de vagoane la Ismail, perioade de așteptare de 2-14 zile pentru camioanele care vor să treacă prin vamă și o cvasiimposibilitate de a scoate producția de ulei de floarea soarelui. „E o apocalipsă!”, spunea atunci directorul general adjunct al TTS, Ion Stanciu.

Cea mai recentă mutare este redarea în funcțiune a unei bretele de cale ferată cu ecartament larg din zona portuară Galați. Este vorba de o bretea de 4 kilometri care leagă portul Giurgiulești de infrastructura de preluare a mărfurilor către partea superioară a Dunării și care nu mai fusese utilizată sistematci de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, atunci când era un schimb mai consistent cu Uniunea Sovietică.

Moldova – brăzdată pe lung de cerealele care merg din Ucraina către Dunăre Diferența este încă și mai mare în cazul portului Reni. Conform operatorului, acesta a procesat aproximativ 15 milioane de tone de marfă în 1988, dar tranzitul s-a prăbușit la numai aproximativ 786.000 de tone la nivelul anului 2020, potrivit datelor Comisiei Dunării. Eclipsarea portului Reni de către Ismail în perioada post-sovietică este cauzată de faptul că nu există cale ferată directă între cele 2 porturi și că tranzitul nu se poate face decât prin Republica Moldova, cu care Ucraina a avut o relație mai degrabă proastă, se arată într-un material al publicației profit.ro.

O relație tensionată are Ucraina și cu Transnistria, care de facto se administrează autonom. Astfel, tot traficul feroviar cu cereale după bombardarea podului de lângă Odesa se face tocmai prin nordul Republicii Moldova și coboară traversând toată Basarabia pe lung către portul Reni.

La intrarea în Moldova este o gâtuire a trenurilor, astfel încât dau drumul foarte greu câte unei garnituri care pleacă pentru a descărca pe Dunăre. Ameliorări de ordin birocratic Tranzitul vamal Ucraina-Moldova-România uneori durează 4 zile numai prin formalități. Este motivul pentru care stau și camioanele. Recent, autoritățile din România au eliminat o serie de formalități impuse de reglementările europene legate de certificate sanitar-veterinare care trebuia să însoțească produse precum porumbul furajer și grâul furajer.

Unele companii puteau veni mai repede cu aceste hârtii, iar altele le obțineau mai greu, astfel încât erau necunoscute despre staționarea în vamă. În prezent, camioanele stau undeva între 2 și 7 zile pentru a aduce marfa pe malul de nord al Dunării spre a fi transportată către România.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

26 Aug. 2026, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:06 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a prelungit cu încă 30 de zile starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic. Decizia a fost aprobată în ședința de astăzi, 26 august, la propunerea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, și a ministrului Mediului, Gheorghe Hajder.

În cazul sectorului energetic, Serghei Diaconu, șeful Centrului de Management al Crizelor, a declarat că perturbarea lanțurilor logistice a afectat aprovizionarea și a dus la creșterea prețurilor, în special la motorină.

Potrivit acestuia, la începutul lunii august Republica Moldova ajunsese să aibă stocuri de motorină pentru mai puțin de cinci zile de consum, iar peste 100 de benzinării nu dispuneau de acest carburant.

„Eforturile conjugate ale Ministerului Energiei și a Oficiului Premierului în dialog cu partenerii externi au permis astăzi să aducem la normalitate. Avem 8 zile de consum pentru stocuri și avem mai puțin de 33 de benzinării în care nu este motorină”, a declarat Diaconu.

El a subliniat că menținerea stării de alertă permite instituțiilor statului să monitorizeze stocurile și fluxurile de import, să intervină în cazul unor blocaje administrative sau logistice și să coordoneze necesarul de energie electrică și carburanți.

„Este foarte important să continuăm această posibilitate de mobilizare a instituțiilor statului de a fi proactiv, să asigurăm controlul stocurilor și fluxurilor de import, să intervenim rapid în cazul blocajelor administrative sau logistice și să coordonăm acoperirea necesarului de energie electrică și de motorină și benzină”, a spus reprezentantul Centrului de Management al Crizelor.

În ceea ce privește sectorul hidrologic, autoritățile susțin că situația rămâne gravă din cauza nivelului scăzut al apei în principalele lacuri de acumulare și a secării unor râuri.

Potrivit lui Diaconu, la lacul de acumulare Istria nivelul apei a coborât sub 9 metri, sub nivelul normal de retenție. La lacul Costești-Stânca, nivelul apei este cu aproape șapte metri sub limita normală.

„Avem râuri secate aproape totalmente, Vilia, Draghiște, Cubolta, Botna și alte resurse. Deci, situația cu apa în toată regiunea este foarte gravă”, a declarat acesta.

Autoritățile susțin că prelungirea stării de alertă este necesară pentru a preveni sistarea alimentării cu apă potabilă și tehnică a populației, spitalelor, școlilor și instituțiilor sociale.

Starea de alertă în cele două sectoare a fost instituită pe 28 iulie, pentru o perioadă de 30 de zile.