Apocalipsa după Ismail – punct și de la capăt. La intrarea în Moldova este o gâtuire a trenurilor cu cereale ucrainene

21 Iul. 2022, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2022, 10:04 // Actual //  bani.md

Fermierii, traderii de cereale, operatorii navali și portuari de la Dunăre și Constanța sunt într-un efort constant de a scoate grânele ucrainiene către piețele de export. Coordonarea logistică a sporit semnificativ de la începutul verii, volumele sunt în creștere. Constrângerile sunt, însă, majore – cu lipsă a silozurilor, capacități limitate ale porturilor, gâtuiri pe rețelele feroviară și rutieră, blocarea traficului ucrainian la Marea Neagră nu poate fi decât parțial compensată.

Reparații la infrastructura feroviară de cale largă din România și eliminarea unor formalități vamale reprezintă principalele elemente care înlesnesc tranzitul cerealelor din Ucraina. Ca și în anul 1939, când, la agresiunea Germaniei împotriva Poloniei, România a înlesnit tranzitul tezaurului polonez și al unor oficiali de la Varșovia, și acum, la atacul unei alte puteri contra unei țări vecine, a Ucrainei, există un efort național pentru sprijinul celor aflați în dificultate. Alături de preluarea de refugiați, înlesnirea ieșirii cerealelor ucrainiene reprezintă cel mai important suport românesc acordat statului atacat. Totul se desfășoară cu limitarea dată de infrastructura existentă. Nu mai departe de începutul lunii iunie, într-o discuție cu Profit.ro, reprezentanții Transport Trade Services (TTS), cel mai mare operator fluvial din România, semnalau existența unor blocaje majore în exportul Ucrainei prin România, inclusiv o coadă de 3.000 de vagoane la Ismail, perioade de așteptare de 2-14 zile pentru camioanele care vor să treacă prin vamă și o cvasiimposibilitate de a scoate producția de ulei de floarea soarelui. „E o apocalipsă!”, spunea atunci directorul general adjunct al TTS, Ion Stanciu.

Cea mai recentă mutare este redarea în funcțiune a unei bretele de cale ferată cu ecartament larg din zona portuară Galați. Este vorba de o bretea de 4 kilometri care leagă portul Giurgiulești de infrastructura de preluare a mărfurilor către partea superioară a Dunării și care nu mai fusese utilizată sistematci de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, atunci când era un schimb mai consistent cu Uniunea Sovietică.

Moldova – brăzdată pe lung de cerealele care merg din Ucraina către Dunăre Diferența este încă și mai mare în cazul portului Reni. Conform operatorului, acesta a procesat aproximativ 15 milioane de tone de marfă în 1988, dar tranzitul s-a prăbușit la numai aproximativ 786.000 de tone la nivelul anului 2020, potrivit datelor Comisiei Dunării. Eclipsarea portului Reni de către Ismail în perioada post-sovietică este cauzată de faptul că nu există cale ferată directă între cele 2 porturi și că tranzitul nu se poate face decât prin Republica Moldova, cu care Ucraina a avut o relație mai degrabă proastă, se arată într-un material al publicației profit.ro.

O relație tensionată are Ucraina și cu Transnistria, care de facto se administrează autonom. Astfel, tot traficul feroviar cu cereale după bombardarea podului de lângă Odesa se face tocmai prin nordul Republicii Moldova și coboară traversând toată Basarabia pe lung către portul Reni.

La intrarea în Moldova este o gâtuire a trenurilor, astfel încât dau drumul foarte greu câte unei garnituri care pleacă pentru a descărca pe Dunăre. Ameliorări de ordin birocratic Tranzitul vamal Ucraina-Moldova-România uneori durează 4 zile numai prin formalități. Este motivul pentru care stau și camioanele. Recent, autoritățile din România au eliminat o serie de formalități impuse de reglementările europene legate de certificate sanitar-veterinare care trebuia să însoțească produse precum porumbul furajer și grâul furajer.

Unele companii puteau veni mai repede cu aceste hârtii, iar altele le obțineau mai greu, astfel încât erau necunoscute despre staționarea în vamă. În prezent, camioanele stau undeva între 2 și 7 zile pentru a aduce marfa pe malul de nord al Dunării spre a fi transportată către România.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

11 Apr. 2025, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2025, 14:55 // Actual //  bani.md

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU