Ucraina va cere îngheţarea pe o durată de 2 ani a plăţii datoriilor externe

Ucraina va cere deţinătorilor internaţionali de obligaţiuni să accepte o amânare de 2 ani a plăţii datoriilor sale, astfel încât să îşi poată concentra resursele financiare în scădere pe respingerea Rusiei, se arată într-o rezoluţie guvernamentală publicată miercuri, anunţă Reuters.

Confruntându-se cu o prăbuşire a PIB estimată la 35-45% în acest an, în urma invaziei Moscovei din februarie, parlamentarii au cerut ministerului de finanţe al ţării să negocieze amânarea plăţii datoriilor de aproximativ 20 de miliarde de dolari până la 15 august.

Amânarea, despre care mulţi creditori spun că este probabil să fie acceptată şi care a fost susţinută rapid de marile puteri occidentale, ar veni la timp pentru a amâna aproximativ 1,2 miliarde de dolari din plăţile datoriei scadente la începutul lunii septembrie.

Rezoluţia guvernului postată a precizat că „toate datele de plată a dobânzii pentru obligaţiuni” vor fi amânate în cadrul planului.
În încercarea de a evita ceea ce ar fi clasificat drept o incapacitate de plată dură, Kievul intenţionează să ofere creditorilor, printre care se numără guverne şi multe dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, plăţi suplimentare ale dobânzilor odată ce prioada de amânare se va încheia.
Ucraina a estimat un deficit fiscal de 5 miliarde de dolari – sau 2,5% din PIB-ul de dinainte de război – pe lună, ceea ce, potrivit economiştilor, împinge deficitul fiscal la 25% din PIB, faţă de doar 3,5% înainte de conflict.

În plus, cercetătorii de la Şcoala de Economie din Kiev estimează că va fi nevoie deja de peste 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui infrastructura bombardată a Ucrainei, în timp ce şeful puternicului Băncii Europene de Investiţii a avertizat că suma ar putea ajunge la mii de miliarde de dolari.

„Noi, în calitate de creditori bilaterali oficiali ai Ucrainei, intenţionăm să oferim o suspendare coordonată a serviciului datoriei”, a declarat un grup de guverne, printre care se numără Statele Unite, Canada, Franţa, Germania, Japonia şi Marea Britanie, la scurt timp după ce Ucraina a făcut propunerea. „De asemenea, încurajăm cu tărie toţi ceilalţi creditori bilaterali oficiali să ajungă rapid la un acord”, a adăugat grupul.
Ucraina are o multitudine de obligaţiuni, împrumuturi care însumează peste 20 de miliarde de dolari.

#datorie #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.