Turiştii bogaţi care vin în Europa vor cumpăra mai multe bunuri de lux

Turiştii bogaţi care vin în Europa ar urma să sprijine vânzările grupurilor de lux LVMH, Kering şi Hermes în trimestrul doi din 2022. Astfel, companiile vor compensa impactul restricţiilor din China, transmite Reuters.

Casele de modă din Franţa şi Italia văd o majorare a cererii în urma pandemiei, în timp ce cumpărătorii încă îşi cheltuie economiile făcute în timpul restricţiilor, în pofida turbulenţelor de pe pieţe şi a creşterii preţurilor.

Deprecierea euro faţă de dolar, care va spori probabil câştigurile grupurilor de lux din Europa, îi încurajează pe vizitatorii americani să cheltuie mai mult.

„Consumatorii americani care călătoresc în Europa se poartă de parcă nu ar exista ziua de mâin”, susţine Mario Ortelli, de la firma de consultanţă în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor companiilor de lux Ortelli & Co, previzionând că ei vor majora vânzările din acest sector pe continent. „Continuăm să vedem o cerere ridicată pe piaţă, consumatori de toate naţionalităţile cheltuind masiv după restricţiile din pandemie. Situaţia încă nu s-a normalizat”, apreciază Luca Solca, analist la Bernstein.

Totuşi, restricţiile din China încă aruncă o umbră asupra câştigurilor în trimestrul doi din 2022. Conform estimărilor Barclays, pe segmentul de lux, vânzările în China au scăzut în perioada aprilie – iunie 2022 cu 40%, în timp ce pe plan global vânzările au urcat cu aproximativ 11%, jumătate din ritmul înregistrat în trimestrul precedent.

Anul trecut, Statele Unite au depăşit Europa, devenind cea mai mare piaţă mondială de lux, şi atrăgând investiţii în noi magazine de la brandurile din Europa.

Analiştii UBS se aşteaptă în trimestrul doi din 2022 la o creştere a vânzărilor de 17% la LVMH, de 12% la Kering şi de 16% la Hermes.

#turisti bogati #LVMH #lux #Europa #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.