Ungaria a cerut mai mult gaz de la Putin

23 Iul. 2022, 12:01
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
23 Iul. 2022, 12:01 // Slider //  bani.md

Uniunea Europeană, în esenţă, este slăbită de propriile sancţiuni. Întrebarea este dacă poate supravieţui acestor măsuri de sancţionare aplicate Rusiei, a declarat, joi, la Băile Tuşnad, Mihály Varga, ministrul ungar al finanţelor, citat de agenția maghiară MTI. Politicianul a vorbit despre aceste aspecte la dezbaterea intitulată “Înainte de furtună sau după furtună? – Inflaţie, preţul energiei, recesiune”. Mihály Varga a declarat că Europa are nevoie deocamdată de energie rusească, însă tranziţia va necesita mult timp şi resurse.

Declarațiile au fost făcute de oficialul maghiar în prezența liderilor UDMR, în aceeași zi în care ministrul de externe de la Budapesta s-a dus la Kremlin pentru a-l ruga pe Putin să furnizeze mai mult gaz Ungariei.

Sancţiunile care au fost impuse nu funcţionează, nu există cooperare internaţională pe acest subiect, iar UE este foarte îngrijorată de modificarea cursului de schimb între euro şi dolar. Din această privinţă, Europa se situează “profund în colţul celor învinşi”, a afirmat ministrul ungar al Finanţelor, adăugând că politica de sancţiuni este mai mult o problemă pentru Europa decât pentru ţara împotriva căreia a fost impusă.

Acesta a precizat că inflaţia în creştere, majorarea preţurilor la energie şi alimente, creşterea ratelor dobânzilor şi astfel mărirea creditelor, sunt semne clare că lumea, inclusiv Ungaria, se îndreaptă spre o încetinire economică.

Dacă va fi într-adevăr o recesiune sau o încetinire foarte accentuată, încă nu se ştie în acest moment, însă nu există nicio analiză care momentan să prognostizeze o îmbunătăţire radicală a situaţiei, a adăugat Mihály Varga.

Politicianul a amintit că Rezerva Federală a SUA a fost prima care a reacţionat la criză, fiind dispusă să accepte recesiunea pentru a elimina inflaţia din economie, însă această strategie ia mai puţin în considerare şomajul, problemele de subzistenţă şi cele sociale.

Acest lucru împinge economia globală spre recesiune, iar din acest punct de vedere situaţia actuală este doar liniştea dinaintea furtunii, în comparaţie cu ceea ce va urma în economiile statelor, a declarat Mihály Varga.

Guvernul ungar a încercat să limiteze inflaţia prin îngheţarea preţurilor, dar acest lucru nu este sustenabil pe termen lung, a adăugat politicianul, precizând că această măsură oferă întreprinderilor din Ungaria posibilitatea să se pregătească pentru un mediu economic mai dificil şi să se adapteze.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.