Ungaria a cerut mai mult gaz de la Putin

23 Iul. 2022, 12:01
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
23 Iul. 2022, 12:01 // Slider //  bani.md

Uniunea Europeană, în esenţă, este slăbită de propriile sancţiuni. Întrebarea este dacă poate supravieţui acestor măsuri de sancţionare aplicate Rusiei, a declarat, joi, la Băile Tuşnad, Mihály Varga, ministrul ungar al finanţelor, citat de agenția maghiară MTI. Politicianul a vorbit despre aceste aspecte la dezbaterea intitulată “Înainte de furtună sau după furtună? – Inflaţie, preţul energiei, recesiune”. Mihály Varga a declarat că Europa are nevoie deocamdată de energie rusească, însă tranziţia va necesita mult timp şi resurse.

Declarațiile au fost făcute de oficialul maghiar în prezența liderilor UDMR, în aceeași zi în care ministrul de externe de la Budapesta s-a dus la Kremlin pentru a-l ruga pe Putin să furnizeze mai mult gaz Ungariei.

Sancţiunile care au fost impuse nu funcţionează, nu există cooperare internaţională pe acest subiect, iar UE este foarte îngrijorată de modificarea cursului de schimb între euro şi dolar. Din această privinţă, Europa se situează “profund în colţul celor învinşi”, a afirmat ministrul ungar al Finanţelor, adăugând că politica de sancţiuni este mai mult o problemă pentru Europa decât pentru ţara împotriva căreia a fost impusă.

Acesta a precizat că inflaţia în creştere, majorarea preţurilor la energie şi alimente, creşterea ratelor dobânzilor şi astfel mărirea creditelor, sunt semne clare că lumea, inclusiv Ungaria, se îndreaptă spre o încetinire economică.

Dacă va fi într-adevăr o recesiune sau o încetinire foarte accentuată, încă nu se ştie în acest moment, însă nu există nicio analiză care momentan să prognostizeze o îmbunătăţire radicală a situaţiei, a adăugat Mihály Varga.

Politicianul a amintit că Rezerva Federală a SUA a fost prima care a reacţionat la criză, fiind dispusă să accepte recesiunea pentru a elimina inflaţia din economie, însă această strategie ia mai puţin în considerare şomajul, problemele de subzistenţă şi cele sociale.

Acest lucru împinge economia globală spre recesiune, iar din acest punct de vedere situaţia actuală este doar liniştea dinaintea furtunii, în comparaţie cu ceea ce va urma în economiile statelor, a declarat Mihály Varga.

Guvernul ungar a încercat să limiteze inflaţia prin îngheţarea preţurilor, dar acest lucru nu este sustenabil pe termen lung, a adăugat politicianul, precizând că această măsură oferă întreprinderilor din Ungaria posibilitatea să se pregătească pentru un mediu economic mai dificil şi să se adapteze.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

22 Iul. 2026, 14:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 14:07 // Actual //  Grîu Tatiana

Consumatorii casnici ar putea achita 20,30 lei, cu TVA, pentru un metru cub de gaze naturale, potrivit proiectului de hotărâre, publicat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Tariful este mai mic decât cel solicitat de compania de stat Energocom, care a cerut un preț de 20,93 lei/m³, cu TVA.

În prezent, populația plătește 14,42 lei pentru un metru cub de gaze, astfel că tariful propus de ANRE ar însemna o majorare de aproximativ 5,88 lei/m³.

Proiectul stabilește tarife reglementate și pentru celelalte categorii de consumatori, în funcție de nivelul de presiune al rețelei la care sunt conectați. Astfel, prețul ar urma să fie de 14,29 lei/m³ cu TVA la intrarea în rețelele de transport, 14,93 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de transport, 15,36 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de înaltă presiune, 16,51 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de medie presiune și 20,30 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de joasă presiune, tarif aplicat consumatorilor casnici.

Potrivit calculelor ANRE, noul tarif este determinat în principal de creșterea costului de achiziție a gazelor naturale, estimat la aproape 598,5 euro pentru 1 000 de metri cubi. La acesta se adaugă cheltuielile pentru transportul și distribuția gazelor, costurile de furnizare, inclusiv cele aferente serviciilor de facturare și deservire a consumatorilor, precum și rentabilitatea reglementată a furnizorului.

În același timp, ANRE a inclus în calcul și un deficit tarifar acumulat în perioada ianuarie–iulie 2026, de aproape 93,8 milioane de lei, care trebuie recuperat în următoarele luni. Totodată, autoritatea a ținut cont și de un excedent tarifar de 17,6 milioane de lei rămas la sfârșitul anului 2025, sumă care reduce parțial impactul majorării.

Proiectul a fost elaborat în baza cererii depuse de Energocom la 15 iulie și urmează să fie examinat de Consiliul de administrație al ANRE. Decizia va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.