„Lupii nopții”, pe lista sancțiunilor UE. Cine sunt „Îngerii lui Putin”

26 Iul. 2022, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2022, 12:13 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană a fost de acord să impună sancțiuni împotriva grupului de motocicliști „Lupii nopții”, cea mai cunoscută bandă de motocicliști din Rusia, ca parte a celor mai recente sancțiuni ale blocului pentru invadarea Ucrainei, scrie Financial Times, citat de digi24.ro.

„Lupii nopții” sunt faimoși pentru înclinațiile lor naționaliste, călătoriile provocatoare pro-Kremlin în Europa și legăturile cu președintele rus Vladimir Putin. Grupul se află sub sancțiunile Statelor Unite pentru că ar fi recrutat și sprijinit luptători separatiști din estul Ucrainei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014.

Miniștrii de externe ai UE au decis săptămâna trecută să sancționeze banda de motocicliști, membrii acesteia fiind inclusi pe lista sancțiunilor europene, scrie FT.

Alexander Zaldostanov, liderul grupului, caruia i se spune „Chirurgul”, a declarat pentru Financial Times că sancțiunile UE „nu au nicio semnificație” pentru el.

„Dacă nu vom mai putea călători, atunci prietenii noștri, frații noștri vor veni în schimb aici, în Rusia”, a spus Zaldostanov în perspectiva că i se va interzice să conducă prin UE.

El și-a exprimat sprijinul pentru actuala invazie a Ucrainei de către Moscova, susținând că Rusia și Ucraina sunt „o singură țară… toate o Rusie unificată și indivizibilă”.

Cine sunt Lupii Nopții

La prima vedere, par scoşi din scenele videoclipurilor de muzică rock din anii ’80: barbă deasă, păr lung, pantaloni mulaţi şi geci de piele. Deşi se consideră ei înşişi „naţionalişti”, sunt fani ai motoarelor Harley Davidson şi ai rock-ului american, scrie BBC.

Însă au şi altă pasiune: politica, Rusia şi, peste toate, preşedintele Vladimir Putin. Mai mult, ei sunt consideraţi „Îngerii” acestuia.

„Lupii Nopţii” este considerat cel mai mare şi cel mai cunoscut grup de motociclişti ruşi. Şi, de asemenea, cel mai polemic.

În ciuda a ceea ce se poate crede despre imaginea lor de rockeri, sunt foarte apropiaţi de Kremlin, iar criticii lor îi consideră o „forţă para-poliţienească”.

Se definesc drept „războinicii drumurilor”, şi au ca deviză „salvarea patriei ruseşti de homosexuali şi feministe”. Tot ei definesc faptul că Peninsula Crimeea „este, a fost şi va fi rusă”.

În plus, îl văd pe Stalin drept un „mare erou” şi consideră că NATO este o „organizaţie criminală”. Asigură, de asemenea, că sunt dispuşi să moară pentru preşedintele lor.

De fapt, l-au sprijinit pe Putin încă de la început şi i-au susţinut iniţiativele. Ba chiar s-au pus în slujba lui şi şi-au asumat rolul de „războinici” ai acestuia.

Potrivit unei investigaţii publicate în 2003, „Lupii Nopţii” au adepţi în Germania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Letonia, Republica Macedonia, Cehia, România, Serbia şi, inclusiv, în Australia şi Filipine.

Se crede că grupul are între 5.000 şi 7.000 de adepţi iar cei interesaţi să facă parte din frăţia „Lupilor” trebuie să îndeplinească, înainte de toate, trei cerinţe fundamentale: să fie bărbaţi, să fie heterosexuali şi să fie născuţi într-o republică sovietică.

Cine este „Chirurgul”, liderul motocicliștilor pro-Kremlin

Liderul grupului este Alexander Zaldostanov, căruia colegii îi spun „Chirurgul” pentru că are studii medicale.

Acesta s-a întâlnit pentru prima dată cu preşedintele rus Vladimir Putin în 2009. De atunci, Putin nu s-a sfiit să-l numească „fratele meu“. „Chirurgul“ a devenit simbolul naţionalismului rus.

A fost decorat cu Ordinul de Merit pentru „activitatea sa în educaţia patriotică a tineretului“ şi a purtat Flacara olimpică la Soci. El este cel care se ocupă de organizarea celor mai grandioase spectacole patriotice transmise în direct de televiziunile ruseşti.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală