Câte bijuterii prețioase poți scoate sau introduce în țară? Mesaj de atenționare de la vameși

Serviciul Vamal vine cu un mesaj important pentru persoanele care intenționează să scoată din țară sau să introducă bijuterii din metale prețioase. Informațiile sunt oferite în contextul cazurilor frecvente de transportare a articolelor din metale prețioase în mod ilicit.

Prin urmare, persoanele fizice au dreptul de introduce pe teritoriul Republicii Moldova:

bijuterii din metale şi pietre prețioase în cantitate de până la 5 unități (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiția că bijuteriile menționate nu sunt omogene;
obiecte din metale şi pietre prețioase care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, cu condiția achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit a acestora.

În aceeași ordine de idei, persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

bijuterii din metale şi pietre prețioase în cantitate de până la 5 unități (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiția că bijuteriile indicate nu sunt omogene;
obiecte din metale şi pietre prețioase produse de agenții economici autorizați a căror valoare în vamă nu depășește suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, cu condiția achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;
obiecte din metale şi pietre prețioase a căror valoare în vamă depășește suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, cu condiția achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizației eliberate de Ministerul Finanțelor şi Ministerul Culturii, prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;
obiecte din metale şi pietre prețioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau bagajelor neînsoțite), produse de agenții economici autorizați şi destinate activității comerciale sau de producție, a căror valoare în vamă nu depășește suma de 100000 euro, cu condiția respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

De la începutul anului curent, funcționarii vamali au contracarat 17 tentative de transportare ilicită a articolelor din metale prețioase.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova face apel către cetățeni să respecte legislația aferentă reglementării transportării articolelor din metale prețioase și să declare aceste bunuri în conformitate cu legislația în vigoare.

#declaratie vamala #metale pretioase #bijuterii #vama #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.