Gigantul tehnologic Microsoft deschide șampania. A obținut un profit istoric

Gigantul tehnologic Microsoft a raportat un profit istoric de peste 72,7 miliarde dolari în exerciţiul fiscal 2022, care s-a încheiat în iunie. Creșterea s-a datorat, în mare parte, serviciilor sale de cloud, relatează agenţia EFE.

Acest profit anual este cu 19% mai mare comparativ cu cel din exerciţiul financiar anterior, când a înregistrat pentru prima dată 60 de miliarde de dolari, în timp ce încasările s-au majorat cu circa 18%, până la aproape 198,3 miliarde, impulsionate de „software” (servicii) faţă de „hardware” (produs).

„Într-un context dinamic, am avut o cerere solidă, am câştigat cotă de piaţă şi am crescut implicarea clienţilor cu platforma noastră în cloud”, a declarat, într-un comunicat, directorul financiar al companiei, Amy Hood.

Pe ansamblul anului, cloud-ul a adus cea mai mare parte a vânzărilor, de 75,251 miliarde (plus 25%), urmat de segmentul de producţie şi procese de afaceri, cu 63,364 miliarde, şi cel de computere personale (59,655 miliarde dolari).

În ultimul trimestru (aprilie-iunie), rezultatele au fost, de asemenea, pozitive, însă mai puţin impresionante: a câştigat 16,74 miliarde dolari, cu încasări de 51,865 miliarde dolari, în creştere cu 12%, în ambele cazuri, faţă de 2021.

Însă aceste rezultate trimestriale au fost mai slabe decât se aşteptau analiştii de pe Wall Street şi compania a recunoscut că s-a confruntat cu o conjunctură economică „schimbătoare” şi elemente imprevizibile, de la consolidarea dolarului la războiul din Ucraina, scrie Agerpres.

Cursul de schimb „nefavorabil” a diminuat veniturile sale cu 595 milioane, în timp ce reducerea operaţiunilor în Rusia a presupus cheltuieli pentru datorii neperformante, active deteriorate şi concedieri în sumă de 126 milioane.

De asemenea, opririle de producţie în China şi deteriorarea pieţei calculatoarelor personale a presupus costuri de 300 milioane dolari, iar recentele reorganizări, compensaţii pentru concedieri de 113 milioane.

În ultimul trimestru, Microsoft a înregistrat o creştere de 20% a încasărilor din cloud, cu un avans notabil al serviciului Azure, însă mass-media de specialitate semnalează că această creştere este mai mică faţă de cea din perioada similară a anului anterior.

De asemenea, au fost „umbre” pe alte segmente, precum scăderea cu 6% în cazul consolei Xbox şi a jocurilor sale sau cu 2% la licenţele Windows pe care le plătesc producătorii de calculatoare.

Directorul executiv al companiei, Satya Nadella, a declarat că „vede o oportunitate de a ajuta fiecare client din fiecare industrie în utilizarea tehnologiei digitale pentru a depăşi provocările actuale şi să iasă întărită” şi consideră că „nicio companie nu este mai bine poziţionată” ca Microsoft în domeniul digitalizării corporative.

Rezultatele, publicate marţi, la închiderea bursei, au generat o reacţie negativă şi acţiunile companiei au scăzut cu 0,2% în operaţiunile electronice. În ultimul an, Microsoft a pierdut 12% din capitalizare.

#gigant tehnologic #Microsoft #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un grup de senatori americani a introdus în Congres un proiect de lege care prevede confiscarea încărcăturii de petrol de pe tancurile rusești aflate pe listele de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA, relatează Reuters. Măsura vizează în special așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, care, potrivit Centrului finlandez CREA, transportă aproximativ 75% din exporturile de țiței ale Moscovei.

Potrivit proiectului, petrolul confiscat va fi vândut pe piață, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru reducerea datoriei publice a SUA. Inițiatorii propun și crearea unui fond special, numit Russian Sanctions Enforcement Fund, gestionat de Departamentul Trezoreriei, cu un buget de 150 milioane de dolari, destinat monitorizării și aplicării sancțiunilor, notează Reuters.

„Acest proiect de lege nu doar că va împiedica tentativele maligne ale Moscovei de a ocoli legislația americană, ci va permite Statelor Unite să valorifice activele confiscate”, a declarat senatorul republican Joni Ernst, unul dintre autorii inițiativei.

În prezent, aproximativ 200 de tancuri petroliere sunt vizate de sancțiunile SUA pentru implicarea în transportul de țiței rusesc peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de G7. Cel mai dur pachet de sancțiuni a fost introdus în ultimele zile ale mandatului lui Joe Biden, vizând deodată 180 de nave, responsabile pentru jumătate din exportul maritim de petrol al Rusiei, adică aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi.

Un exemplu concret este tancul Eventin, înregistrat sub pavilion panamez, care a fost interceptat de autoritățile maritime germane la sfârșitul lunii martie. La bordul navei se aflau 100.000 de tone de țiței rusesc, care au fost confiscate de autoritățile germane în baza sancțiunilor în vigoare.

Acest nou proiect legislativ ar putea schimba fundamental modul în care SUA aplică și monetizează sancțiunile împotriva Federației Ruse, transformând o măsură de presiune economică într-o sursă directă de venit bugetar.