Ce mai fac moldovenii?

Dispar — e răspunsul trist pentru acest titlu.

Și dispar nu atât pentru că nu se nasc destui copii, ci pentru că rata mortalității este una mare, iar dacă mai adăugăm aici și fenomenul migrației, lucrurile arată destul de pesimist. O să încerc să vă povestesc și în cifre ce s-a întâmplat cu moldovenii în ultimii ani. Și pentru comparație o să includ în acest articol și câteva cifre din Irlanda, țara în care mi-am petrecut ultimii ani și pe care o consider asemănătoare Moldovei, din punct de vedere istoric, dar și statistic.

Recent, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a prezentat datele provizorii privind numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat.

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

În 2021 doar 6700 de oameni au emigrat oficial din Republica Moldova, cel mai mic număr din ultimii 7 ani. Nu, nu pentru că-s vremuri bune, ci pentru că pandemia a oprit migrația la nivel mondial. Odată cu sfârșitul pandemiei, fenomenul migrației a revenit din nou în forță.

După cum am menționat la începutul articolului, mortalitatea înaltă este la moment principala cauză a reducerii populației Moldovei. Dacă în 2020, rata de mortalitate la 1000 de locuitori a constituit 15,4%, atunci în 2021, această cifră a crescut semnificativ, până la 17,4%. Pentru comparație, rata de mortalitate în Irlanda în 2021 a fost de 6,72% la 1000 de locuitori. Acest decalaj enorm de cifre în comparație arată atât că avem o populație bolnavă, îmbătrânită, dar și că sistemul medical din Moldova, din păcate, încă se află la un nivel destul de jos.

Pe de altă parte, rata de natalitate în Republica Moldova nu este atât de rea, fiind de 11,2% în 2021, spre comparație cu Irlanda, care are 12% la 1000 de locuitori. Doar că Irlanda o duce mai bine la capitolul de creștere a populației, crescându-și populația cu 7,6% din 2016 până în 2022. Iar din 1960 până în 2022 populația Irlandei a crescut de la 2,83 milioane la 4,99 milioane, adică cu 76%. Arată incredibil, dar acesta este rezultatul creșterii economice a țării insulare, în special în ultimii 20 de ani.

Irlanda a trecut și ea prin foamete organizată, ca și Moldova, aproape 1 milion de irlandezi murind în urma acesteia, iar alte 2 milioane emigrând din cauza sărăciei. Însă Irlanda și-a revenit, iar exemplul său poate fi unul bun pentru Republica Moldova, iar pentru asta moldovenii trebuie să înțeleagă că creșterea economică a țării amortizează și susține armonios toate aspectele de dezvoltare ale acesteia, inclusiv creșterea populației. Și creșterea economică nu ține doar de competența guvernării, ci și de responsabilitatea socială, precum plata impozitelor, transparența financiară, dar și patriotismul – cum ar fi, de exemplu, susținerea producătorilor autohtoni. Toate sunt interconectate.

Pe lângă toate acestea, luând exemplu de la țările care și-au redresat declinul demografic, Republica Moldova trebuie să investească în stimularea natalității prin prisma economică, adică creșterea considerabilă a alocațiilor pentru noi născuți și copii; investiție în educație și neapărat în sport și alte activități de prevenire a bolilor și promotoare a sănătății. O societate sănătoasă este o societate funcțională economic, în care indicii economici cresc pe seama capacității sporite a forței de muncă. Și cum am scris mai sus – creșterea economică stimulează natalitatea, reduce mortalitatea și atrage emigranții înapoi acasă, factori care ar redresa acest fenomen trist de dispariție a moldovenilor.

#galbur #populație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.