10 LEI// Radu Cheltuială, fondator iTicket, iFood: Nu sunt omul regretelor. Afacere nu înseamnă job de la 9:00 la 18:00

Radu Cheltuială, fondatorul iTicket și iFood, este omul modest, căruia îi place să rămână departe de spațiul public. El este cel care se implică zilnic în dezvoltarea afacerilor pe care le-a lansat. În cadrul emisiunii 10 LEI am încercat să-l descoperim pe omul și antreprenorul Radu Cheltuială.

„Libertatea financiară merge mână în mână cu libertatea de a activa și de a face ceea ce îmi place. Libertatea financiară pentru mine înseamnă că nu aștept ziua de vineri și nu mă întristez când e luni. Din contra, eu mă întristez când vine weekendul și abia aștept ziua de luni, să revin la muncă, pentru că fac ceea ce îmi place. Nu vin la muncă pentru că trebuie. Tot aici se adaugă libertatea de a călători și de a-ți realiza visele pe care le ai. ”

Și-a început cariera la Ministerul Finanțelor, fiind absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova, apoi a continuat cu joburi în mediul privat. Totuși, dorința de obține independența financiară și de a se afirma în lumea antreprenoriatului l-au motivat să lanseze propria afacere.

Așa a apărut iTicket, companie care a devenit lider pe piața din Republica Moldova, fiind cel mai mare organizator de evenimente din țară. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la lansare, iTicket va veni cu produse noi și un concert aniversar despre care urmează să aflăm. De asemenea, în prezent ideea de afacere se testează și pe piața din România.

„Inițial, am vrut să ajut teatrele să aibă o prezență mai proeminentă în mediul online, să aducem teatrul și în rândul tinerilor.”

iFood a apărut în anul 2020, cu investiții mult mai mari decât iTicket. Pentru comparație iTicket a fost lansat cu puțin peste 1.000 de dolari. În ceea ce privește iFood, investițiile inițiale au fost de peste 100 de mii de euro.

În viziunea omului de afaceri, o sumă frumoasă în contul unei persoane este importantă, dar nu este ceea ce contează cel mai mult. Personal, Radu Cheltuială pune un accent mult mai mare pe lucrurile nemateriale.

Birocrația – cea mai mare provocare a antreprenorilor din Republica Moldova

„Cea mai mare provocare sunt birocrația și legile ineficiente. Noi încă avem foarte multe standarde și legi care au rămas din perioada sovietică. De asemenea, la noi încă există mentalitatea de crede că oamenii care fac bani neapărat au furat.”

Potrivit fondatorului iTicket, antreprenorii au nevoie de acces la capital ieftin pentru a lansa afaceri în Republica Moldova. De asemenea, subliniază faptul că dezvoltarea afacerilor tehnologice costă mai scump decât cele tradiționale.

O zi din viața fondatorului iTicket

Ți s-ar părea că viața unui antreprenor este ușoară, cu un program liber și fără prea multe sarcini. Dar nu este chiar atât de simplu.

De exemplu, Radu Cheltuială își începe ziua la ora 05:00 cu o cafea, după care urmează timp pentru lectură și meditații. Din programul lui nu lipsește nici sportul. După sport începe lucrul: ședințe, întâlniri și planuri de viitor. Seara o petrece împreună cu familia, întrucât îi place timpul de calitate petrecut alături de cei dragi.

„Nu sunt omul regretelor”

Chiar dacă, fiind în lumea afacerilor, s-a confruntat cu obstacole și provocări nu a renunțat să lucreze pentru a-și atinge scopurile. Îi place mult domeniul în care activează și nu regretă nimic din ceea ce a făcut sau chiar pierdut. În perioada pandemiei, din cauza lipsei de evenimente afacerile au suferit pierderi considerabile, iar pentru a rezista a fost nevoit să renunțe la lucruri personale printre care și casa, automobilul.

„În pandemie noi am fost primii activitatea cărora a fost stopată. Nu am dat oamenii afară, am continuat să plătim salarii, am întors oamenilor banii pentru evenimentele anulate.”

Radu Cheltuială are și un mesaj pentru tinerii care vor să lanseze afaceri: „nu vă grăbiți să lansați afaceri, afacerea nu este pentru toți”. Și aici a oferit exemplu personal, menționând că a avut și alte încercări de a lansa afaceri, dar a eșuat.

„O afacere este o aventură pentru toată viața. Afacere nu înseamnă un job de la 09:00 la 18:00. Aici lucrezi 24/24, chiar și atunci când ești la odihnă sau petreci timpul cu familia. Un antreprenor lucrează mult mai mult decât un angajat.”

„Ambițios, determinat, curajos” – așa se descrie antreprenorul Radu Cheltuială. În ceea ce privește omul Radu Cheltuială, atunci, se descrie ca fiind: „privat, familist, puternic.

Pentru mai multe detalii intrigante urmăriți interviul integral.

#Radu Cheltuiala #iTicket #iFood #independenta financiara #istorie #afacere #Antreprenor #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.