Rusia arde de pomană gazele care ar trebui să ajungă în Europa. Toată lumea are de suferit

Gaze arse săptămâni întregi

În perioada respectivă, compania Gazprom redusese tranzitul de gaze către Uniunea Europeană şi încetase să mai folosească întreaga capacitate a conductei, deşi toate facturile fuseseră achitate integral.

La sfârşitul lunii mai, arderea gazelor ruseşti a fost observată la terminalul de lângă frontiera cu Finlanda, iar la mijlocul lunii iunie a fost observat un incendiu lângă staţia de compresoare. În perioada aceea, Gazprom diminuase de aproape trei ori livrările de gaze în Europa – de la 167 milioane de metri cubi de gaze până la 67 milioane metri cubi pe zi.

Gazele continuă însă să fie arse de câteva săptămâni, iar flăcările uriaşe sunt vizibile chiar şi de pe teritoriul Finlandei, notează Unian, citând publicaţia Yle.

Pretextul Rusiei

Rusia a anunțat miercuri că nu poate recepţiona turbina Siemens, reparată în Canada din cauza sancțiunilor. Această piesă este considerată esenţială pentru funcţionarea gazoductului Nord Stream 1, ce alimentează Europa cu gaze ruseşti, potrivit Agerpres.

La finele lunii trecute, compania rusească Gazprom a anunțat că reduce, din nou, livrările de gaz de la 40% la 20%, invocând tot probleme tehnice. Livrărie de gaz prin Nord Stream 1 vor coborî până la 33 de milioane de meri cubi pe zi.

Reducerea fluxurilor de gaze către Europa a dat o lovitură financiară Rusiei. Veniturile din exporturile de gaze au scăzut cu 40%.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.