Rusia arde de pomană gazele care ar trebui să ajungă în Europa. Toată lumea are de suferit

Gaze arse săptămâni întregi

În perioada respectivă, compania Gazprom redusese tranzitul de gaze către Uniunea Europeană şi încetase să mai folosească întreaga capacitate a conductei, deşi toate facturile fuseseră achitate integral.

La sfârşitul lunii mai, arderea gazelor ruseşti a fost observată la terminalul de lângă frontiera cu Finlanda, iar la mijlocul lunii iunie a fost observat un incendiu lângă staţia de compresoare. În perioada aceea, Gazprom diminuase de aproape trei ori livrările de gaze în Europa – de la 167 milioane de metri cubi de gaze până la 67 milioane metri cubi pe zi.

Gazele continuă însă să fie arse de câteva săptămâni, iar flăcările uriaşe sunt vizibile chiar şi de pe teritoriul Finlandei, notează Unian, citând publicaţia Yle.

Pretextul Rusiei

Rusia a anunțat miercuri că nu poate recepţiona turbina Siemens, reparată în Canada din cauza sancțiunilor. Această piesă este considerată esenţială pentru funcţionarea gazoductului Nord Stream 1, ce alimentează Europa cu gaze ruseşti, potrivit Agerpres.

La finele lunii trecute, compania rusească Gazprom a anunțat că reduce, din nou, livrările de gaz de la 40% la 20%, invocând tot probleme tehnice. Livrărie de gaz prin Nord Stream 1 vor coborî până la 33 de milioane de meri cubi pe zi.

Reducerea fluxurilor de gaze către Europa a dat o lovitură financiară Rusiei. Veniturile din exporturile de gaze au scăzut cu 40%.

Statele Unite au decis să înghețe, temporar, majorarea tarifelor vamale pentru mai multe țări, inclusiv Republica Moldova. În următoarele 90 de zile, taxa de import pentru mărfurile moldovenești pe piața americană va rămâne la nivelul de 10%, și nu va fi majorată la 31%, așa cum era planificat inițial de administrația fostului președinte Donald Trump.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei a convocat pe 9 aprilie o reuniune cu 50 de exportatori moldoveni activi pe piața SUA pentru a analiza impactul acestei decizii asupra afacerilor lor.

Unul dintre cei mai afectați este producătorul de sucuri Speranța Con, care se teme că produsele sale nu vor mai fi competitive în condițiile noilor tarife. Compania ia în calcul reorientarea către Uniunea Europeană și piețele asiatice.

Vinificatorii afirmă că este încă dificil de evaluat efectul noilor tarife, dar și aceștia își propun extinderea pe piețele europene. Brandul de îmbrăcăminte Julia Allert atrage atenția că retragerea de pe piața americană ar fi complicată, în special din cauza dezvoltării puternice a comerțului online și a notorietății deja dobândite în rândul consumatorilor americani.

În sectorul IT și outsourcing, companiile moldovenești – în special cele din logistică și transport – consideră că tarifele nu le afectează direct, însă scăderea veniturilor în 2025 este evidentă. Peste 600 de companii care prestează servicii pentru piața americană resimt deja presiuni financiare, cauzate de măsurile protecționiste ale fostei administrații Trump.

Mediul de afaceri și autoritățile propun păstrarea și consolidarea poziției Moldovei în lanțurile globale de valoare adăugată, în special în industriile auto și textilă, sprijin guvernamental personalizat pentru fiecare categorie de produs afectat de noile tarife și demararea negocierilor cu partenerii europeni și identificarea de noi piețe externe pentru produsele moldovenești.

În anul 2024, exporturile Republicii Moldova către SUA au reprezentat 2,5% din volumul total, echivalentul a 90 de milioane de dolari, în timp ce importurile din SUA au atins 1,5% (135 milioane de dolari).

Principalele produse moldovenești exportate în SUA au fost vinuri de desert – 48% din totalul exporturilor, sucuri din fructe (în special de mere) – 14%, piese și dispozitive din plastic pentru transport – 9%, băuturi alcoolice – 5%, articole vestimentare – 3% și produse de cofetărie – 2%.