Tabăra de educație financiară „Dă sens banilor”: a început înregistrarea

Cea de a treia ediție a taberei de educație financiară „Dă sens banilor” inițiată de Banca Națională a Moldovei și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” se va desfășura în perioada 15-18 august. Evenimentul îi va aduna împreună pe cei ce preferă o vacanță interesantă în dorința de a cunoaște mai multe despre conceptele financiare pentru a se orienta mai ușor în ceea ce oferă publicului o piață financiară modernă.

Astfel, tabăra va oferi participanților posibilitatea unei experiențe utile pentru luarea deciziilor financiare bine fundamentate, necesare în viața de zi cu zi, în beneficiu personal și la nivel de societate.

Instruirea este preconizată on-line, pe platforma ZOOM, în limba română și va fi repartizată în patru sesiuni susținute de experți de la Banca Națională și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” . Se va vorbi despre inflație și deciziile de politică monetară ale BNM, despre ce este bine de știut când luăm un credit sau vrem să beneficiem de comerțul on-line ș.a. Evenimentul va avea un caracter interactiv, iar cei mai activi participanți vor primi certificate de participare.

Astfel, persoanele cu vârsta de peste 16 ani se pot înregistra până la data de 12 august 2022, ora 14.00, completând formularul on-line accesând link-ul.

Tabăra de educație financiară „Dă sens banilor” a fost concepută drept o platformă de promovare a educației financiare în rândul publicului din Republica Moldova pentru o mai bună înțelegere a dezvoltării domeniului financiar în realizarea incluziunii financiare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tabara #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.