Kremlinul, scos din minți de enclava transnistreană! Sturza: Gaz va fi. Moscova nu va risca să înghețe Tiraspolul

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza, într-o postare pe Facebok, susține că pe moldoveni, în prezent, îi interesează războiul și gazul.

„Moldova nu va fi implicată în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Rușii nu au cum să ajungă la Odesa. De acesta au grijă ucrainenii și partenerii din Occident. Nici guvernul de la Chișinău nu dă semne de implicare. Declarațiile și acțiunile sunt destul de precaute și moderate. Tiraspolul este „priponit” de o grupare militară ucraineană de circa 10 mii de oameni gata de acțiune. Nici în Vest nu stau cu mâinile-n sân. „În caz de… o graniță va fi închisă, alta deschisă”, am încheiat citatul. Rușii știu”, susține Sturza.

Referindu-se la gaz, potrivit lui, „paradoxal, dar sunt șanse ca iarna viitoare să fie pentru moldoveni mai ușoară decât cea trecută”.

„În primul rând, Moldova va avea gaz. Întreruperea livrării gazului de către ruși este puțin probabilă. Asta ar însemna să înghețe la propriu Transnistria, lăsând-o fără gaz și curent, dar și fără un venit constant. Prețul (conform contractului curent) va fi mai jos. De „vină” este formula mult criticată de unii. În perioada de iarnă, începând din noiembrie, parametrii se inversează – 70% din mixt reprezintă prețul la petrol și 30% la gaz pe piețele internaționale. Luând în vedere faptul că prețul la petrol a scăzut în ultima perioadă constant și va mai scădea, putem să ne așteptăm la o scădere a prețului la gaz pentru Moldova de 40-50%”, afirmă fostul premier.

În ceea ce privește prețul energiei electrice, omul de afaceri spune că va fi constant, poate ușor în scădere. Oricum este la jumătate față de cel din România. Prețul la carburanți scade și este cel mai jos din regiune.

„Prețurile la materiile prime de bază – metale, lemn, chimicale – scad pe fondul unei încetiniri globale economice. Prețurile la alimente s-au stabilizat. La pozițiile-cheie – grâu, ulei – au început să scadă. În caz că totuși din considerente care nu depind de Moldova livrările de gaz rusesc se vor sista, există posibilitatea de a aduce gaz pe gazoductul Iași-Chișinău. Da, puțin, dar suficient pentru consumatorii casnici de pe malul drept al Nistrului să treacă iarna”, a punctat Sturza.

Potrivit lui, încasările la buget (în creștere cu 25%), rezerva valutară (3,5 miliarde de dolari), ajutorul extern (circa 600 milioane USD) sunt plasa de siguranță că țara are un minimum de resurse pentru a-i ajuta pe cei vulnerabili.

Omul de afaceri e de părere că aceste lucruri pot fi realizate cu două condiții.

„Prima: guvernul nu face greșeli (mari). E greu, dar trebuie să încerce, poate într-o componență puțin schimbată. Și doi: moldovenii dau dovadă de înțelepciune și nu se lăsa provocați de tot felul de disperați – politicieni ratați, hoți de miliarde, fugari inculpați și trepădușii lor locali, mărunți și frustrați. Adevărat, urmează condamnări, extrădări, confiscări. Pentru hoții, corupție, îmbogățire ilicită… Înțeleg, aici doare, dar moldovenii vor avea gaz la iarnă. Asta contează. Anume astfel de „raport” au așteptat astăzi moldovenii la un an de la…”, conchide fostul premieri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Sturza #gaz #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.