Mai puțină lumină în magazinele din Europa. Programul de lucru ar putea fi mai scurt la iarnă

10 Aug. 2022, 13:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
10 Aug. 2022, 13:51 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Mai mulți retaileri europeni au început să stingă lumina şi se gândesc să scurteze programul de funcţionare la iarnă, pe măsură ce facturile la energie cresc şi apare riscul raţionalizării, relatează Reuters.

Subsidiara din Austria a grupului internaţional de retail SPAR Group a decis să reducă intervalul de timp în care va fi iluminată publicitatea din vitrine şi exteriorul celor peste 1.500 de magazine pe care le deţine, a informat un purtător de cuvânt. Graţie acestor măsuri, consumul de electricitate al retailerului va fi redus cu un milion de kilowaţi-oră pe an, a adăugat purtătorul de cuvânt, însă nu a fost specificată suma care urmează să fie economisită.

Luna trecută, şi directorul de la Leclerc a avertizat că cel mai mare retailer francez de produse alimentare ar putea reduce programul de funcţionare la magazinele sale, în cadrul unui pachet de măsuri de urgenţă destinat contracarării riscului întreruperilor în aprovizionarea cu electricitate. Anterior, rivalul francez Carrefour a semnat un document intitulat ‘EcoWatt Charter’ cu operatorul de reţea RTE, în ideea reducerii consumului de electricitate la magazinele sale în perioada în care cererea este la un nivel ridicat.

Unii retaileri europeni, inclusiv grupurile Colruyt şi Ahold din Belgia, ar putea fi izolaţi parţial de potenţialele întreruperi şi de costurile ridicate pentru că au deja programe destinate conservării energiei.

Grupul Ahold caută şi el modalităţi prin care să îşi reducă consumul de energie, a declarat directorul general Frans Muller. Grupul a introdus deja o serie de programe destinate economisirii gazelor naturale, inclusiv un program care prevede că toate magazinele marca Albert Heijn vor funcţiona în întregime pe energie sustenabilă începând de anul viitor.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.