Moldova, paradisul studenților străini! Topul celor care aleg să vină la universitățile din țară

13 Aug. 2022, 16:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Aug. 2022, 16:11 // Actual //  bani.md

În prezent numărul studenților străini care învață în Moldova a ajuns la 5.154 persoane, în creștere cu 12% față de anul precedent. Studenții străini reprezintă deja 8,6% din numărul total de studenți, față de 1% acum 10 ani, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său

Potrivit lui, Moldova timp de 13 ani a înregistrat o scădere continuă a numărului de studenți în universități și doar acum 2 ani înregistrează o ușoară creștere. În primul an, creșterea a fost determinată de COVID-19 și dificultățile întâmpinate de tineri de a pleca peste hotare. Acum însă creșterea sau stoparea descreșterii numărului de studenți din universități se datorează aproape în exclusivitate creșterii numărului de studenți străini în Moldova.

„Creșterea impresionantă a numărului de studenți străini care au decis să învețe în Moldova se datorează în cea mai mare parte studenților din România. În ultimii 10 ani numărului de studenți din România care au decis să învețe în Moldova a crescut de 75 ori, de la 36 studenți în 2010/11 la 2.661 studenți în prezent. Astfel, fiecare al doilea student străin care învață în Moldova este din România”, a punctat Ioniță.

În acest an ponderea studenților din România a ajuns la 52%, comparativ cu ponderea de 3% acum 10 ani. Altfel spus studenții din România în prezent sunt mai mulți decât restul studenților străini luați împreună. De fapt studenții din 3 țări, România, Israel și India constituie 85% din toți studenții străini. În ultimii ani noi pierdem puternic studenții din Israel, fapt regretabil, dar care poate fi ușor remediat, dacă ar exista o politică clară de promovare a învățământului superior din Moldova în rândul studenților din alte țări.

„Dacă cineva crede că politica nu influențează economia vă greșiți amarnic. În perioada 2001-2010, numărul de studenți din România care învață în Moldova s-a redus de 13 ori, de la 478 în 2000/01 la doar 36 în 2010. De fapt în acea perioadă nu doar studenții din România au ezitat să vină la noi la studii, dar și din alte țări am înregistrat o scădere continuă a studenților. Drept consecință în anul de studii 2008/09 numărul studenților străini în Moldova a coborât la minimul de 1,2 mii persoane. În prezent Moldova înregistrează o creștere stabilă a numărului de studenți străini, care învață la noi și aceasta tendință poate fi una salvatoare pentru învățământul superior din Moldova”, opinează economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.