Ce metode folosesc pasagerii pentru a nu-și pierde bagajul? Tehnologia le vine în ajutor

Numărul de pasageri care au raportat bagaje pierdute în această vară a fost cu 30% mai mare decât în 2019, ultimul an de călătorie normală înainte de pandemie. În 2019, 19 milioane de genți și valize au ajuns cu întârziere în întreaga lume, iar 1,3 milioane nu au mai fost văzute niciodată de proprietari, scrie BBC.

În acest context, tot mai mulți pasageri caută diverse metode pentru a nu-și pierde bagajul. Cei mai mulți dintre ei apelează la tehnologie. Mai exact, ei atașează trackere GPS la bagajele lor, cum ar fi AirTag de la Apple.

Prin intermediul smartphone-ului sau al computerului poți să exact unde se află valiza pe care ai pierdut-o. Într-un articol de luna trecută al Bloomberg, un bărbat care a călătorit din California în Scoția pentru o nuntă și-a putut vedea bagajele mergând la Toronto, Canada, și apoi la Detroit.

Cu toate acestea, în timp ce astfel de dispozitive de etichetare pot oferi pasagerilor liniște sufletească, expertul în industria călătoriilor Eric Leopold spune că ele nu rezolvă problema principală – oprirea restanțelor care împiedică bagajele să prindă aceleași zboruri ca și proprietarii lor.

Soluția propusă de AirPortr

AirPortr, o companie de tehnologie din Marea Britanie, propune o altă soluție pentru a nu pierde bagajul. Potrivit soluției lor, pasagerii nu vor trebui să facă coadă la aeroport pentru a-și înregistra bagajele înainte de zbor. Ei pot folosi aplicația și site-ul său web pentru a aranja ca bagajele lor să fie duse din uşă în uşă. Un angajat al companiei va prelua bagajul de la ușa pasagerului și îl va duce în zona de bagaje a aeroportului până la terminalul pentru check-in. Apoi, la aeroportul de destinație, unul dintre partenerii de transport ai AirPortr va ridica valizele și le va livra la adresa de destinație a persoanei.

Aplicația AirPortr funcționează în prezent în Marea Britanie și Elveția, dar are planuri de extindere la nivel global. Taxele încep de la aproximativ 40 de lire sterline pentru un bagaj, într-un singur sens. Valiza este ridicată cu o zi înainte de a zbura. Prețurile pot fi mai mult decât dublu pentru cei care doresc ca bagajele să fie colectate într-un interval specific în ziua respectivă. Costul crește, de asemenea, cu cât sunteți mai departe de aeroport.

#AirPortr #bagaje #pasageri #Aeroport #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.