Bursa din Moscova: Rusia redeschide piața de obligațiuni investitorilor neostili

Bursa din Moscova va fi redeschisă parțial pentru investitorii străini începând de luni, după o suspendare de aproape șase luni. Tranzacționarea de obligațiuni va fi permisă doar investitorilor din țările „neostile”. Mișcarea exclude mulți dintre cei mai mari investitori ai Rusiei care au impus sancțiuni economiei sale, scrie BBC.

Potrivit informațiilor, Bursa din Moscova a declarat că își va redeschide piața de obligațiuni „clienților nerezidenți din țări care nu sunt ostile, precum și nerezidenților ai căror beneficiari finali sunt persoane juridice sau persoane fizice ruse”.

China și Turcia sunt probabil printre aceste națiuni, deoarece nu au impus sancțiuni împotriva Rusiei.

Reluarea de luni a tranzacționării exclude investitorii din țări „ostile”, cărora le este interzis să vândă valori mobiliare rusești. Aceste țări includ membre ale Uniunii Europene, Canada și Japonia. Grupul a reprezentat 90% din investițiile în Rusia anul trecut.

Rusia și-a închis piețele în februarie pentru a restricționa banii să părăsească țara în timpul războiului.

#Bursa din Moscova #obligatiuni #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.