Banii nu miros! Miza energetică a prințului saudit. A investit jumătate de miliard de dolari în Rusia

Kingdom Holding, unul dintre cei mai importanți investitori ai Arabiei Saudite, a investit sute de milioane de dolari în firmele energetice rusești cu puțin timp înainte și după invadarea Ucrainei din acest an, a anunțat grupul. Kingdom Holding este deținut în majoritate de prințul Alwaleed bin Talal. Prințu a făcut investițiile chiar dacă liderii occidentali au încercat să crească presiunea asupra Moscovei și au amenințat cu sancțiuni împotriva Rusiei, pe care au început să le impună la sfârșitul lunii februarie, scrie Financial Times.

Este vorba de investiții de aproximativ 500 de milioane de dolari, care au inclus 364 de milioane de dolari în Gazprom în februarie, restul banilor au fost investiți în Rosneft și Lukoil. Asta în timp ce președintele Vladimir Putin a ordonat invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie.

Prințul Alwaleed, un miliardar saudit, a fost reținut în 2017 la hotelul Ritz-Carlton din Riad împreună cu alți magnați și membri ai familiei regale. Acesta a fost acuzat de corupție.

Criticii au spus că a fost un joc de putere a ascendentului prințului moștenitor Mohammed bin Salman pentru a-și consolida poziția împotriva unei vechi gărzi influente. Statul a spus că a recuperat 100 de miliarde de dolari din fonduri nenăscute.

Prințul Alwaleed, al cărui bunic a fondat Arabia Saudită, a fost eliberat după ce a ajuns la un acord cu guvernul, deși nu a dezvăluit niciodată detaliile. Alți magnați au fost eliberați după ce au transferat fonduri sau au cedat parțial controlul asupra companiilor lor guvernului.

Fondul suveran al guvernului, Fondul de Investiții Publice, a declarat că a achiziționat un pachet de 16,8% din acțiunile Kingdom Holding în mai, la câteva luni după investiții. Dar ar fi puțin probabil ca o mare companie saudită să efectueze investiții mari în Rusia fără acceptul guvernului, având în vedere presiunea occidentală asupra Moscovei.

#invetitii #prinț #saudit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.