Râuri de lapte și miere pentru monarhii petrolieri din Golf! Venituri de 1,3 trilioane de dolari

Statele bogate în energie din Orientul Mijlociu urmează să obţină venituri suplimentare din petrol de până la 1,3 trilioane de dolari în următorii patru ani, potrivit FMI, deoarece se bucură de o excepţie care va spori puterea de foc a fondurilor suverane ale regiunii, relatează Financial Times.

Proiecţiile FMI subliniază cum preţurile ridicate ale energiei, determinate de războiul Rusiei în Ucraina, susţin monarhiile absolute din Golf, în timp ce mare parte din restul lumii se luptă cu inflaţia în creştere şi temerile de recesiune.

Jihad Azour, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, a declarat pentru Financial Times că, în raport cu aşteptările dinaintea războiului din Ucraina, exportatorii de petrol şi gaze din regiune, în special statele din Golf, „vor înregistra venituri suplimentare cumulate din petrol de 1,3 trilioane de dolari până în 2026. ”.

Golful găzduieşte unii dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaze din lume şi câteva dintre cele mai mari şi mai active fonduri SWF la nivel mondial. Acestea includ Fondul de Investiţii Publice al Arabiei Saudite, Autoritatea de Investiţii din Qatar, inclusiv Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi, Mubadala şi ADQ şi Autoritatea de Investiţii din Kuweit.

PIF-ul de 620 de miliarde de dolari, care este prezidat de prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, a investit peste 7,5 miliarde de dolari în acţiuni din SUA în al doilea trimestru, inclusiv în Amazon, PayPal şi BlackRock, deoarece a căutat să profite de scăderea preţurilor acţiunilor, potrivit dosarelor de piaţă.

Fondurile SWF din Golf au fost la fel de active în timpul pandemiei, deoarece căutau să valorifice volatilitatea pieţei declanşată de criza Covid-19. În timpul crizei financiare globale din 2009, aceştia au profitat de tulburările în cauză pentru a-şi lua pachete de acţiuni în companii occidentale aflate în dificultate.

În ultimii ani, multe dintre fonduri s-au concentrat pe sectoare precum tehnologia, sănătatea, ştiinţele vieţii şi energia curată, pe măsură ce guvernele urmăresc randamentul investiţiilor, încercând să diversifice economiile şi să dezvolte noi industrii.

Azour a declarat că este important ca statele din Golf să folosească cele mai recente venituri extraordinare pentru a „investi în viitor”, inclusiv în pregătirile pentru tranziţia energetică globală.

Potrivit FMI, creşterea economică în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului, care include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain, Qatar şi Oman, va accelera de la 2,7% în 2021 la 6,4% în acest an.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#monarhi #petrol #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.