Războiul rușilor împinge Ucraina şi Moldova către scumpiri nemaivăzute

Cu războiul prelungindu-se acum probabil pe termen nedefinit, Ucraina are în faţă perspectiva unei inflaţii scăpate de sub control, şi posibil chiar a unei hiperinflaţii, o inflaţie foarte ridicată şi în accelerare.

Inflaţia a crescut la 20% şi se îndreaptă către 30% până la finalul anului. La începutul lunii, un raport al Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra cerea o reducere a dependenţei de tipărirea de bani, avertizând că Ucraina ar putea risca o inflaţie mult mai mare, o criză monetară şi chiar şi una bancară dacă va continua pe această cale.

Autorii raportului sfătuiesc guvernul ucrainean să majoreze taxele şi să caute susţinere internaţională suplimentară, restrângându-şi în paralel cheltuielile nonmilitare.

Aceştia cer de asemenea controale stricte asupra ieşirilor de capital, restricţii pe importuri şi o flexibilitate sporită a cursului valutar. Aceştia admit că recomandările sunt „foarte dureroase“, dar sunt preferabile posibilităţii ca războiul prelungit să creeze o inflaţie ridicată sau chiar hiperinflaţie.
În raport se arată că este puţin probabil ca guvernele occidentale să acopere cea mai mare parte sau întreg deficitul bugetar al Ucrainei.

Guvernele străine şi organizaţiile internaţionale au promis susţinere de aproape 38 miliarde dolari în ultimele şase luni. În timp ce Ucraina negociază un nou program de creditare de 15-20 miliarde dolari cu FMI, guvernul ţării atrage de asemenea bani de la public via obligaţiuni de război, o măsură ce ar putea fi uşor accelerată.

În timp ce unii ucraineni au avuţie ascunsă în afara ţării sau în afara sistemului bancar, milioane de oameni supravieţuiesc cu greu cu ajutorul economiilor rămase.

Şi Republica Moldova se confruntă cu o inflaţie record în contextul războiului. Rata inflaţiei a atins un nivel record de 33,5% pe 10 august, cel mai ridicat din Europa, erodând nivelul de trai al unei populaţii deja sărăcite.

Banca centrală a Moldovei şi-a revizuit recent în creştere proiecţia de inflaţie pe 2022 la 29,5% de la 27,3%, estimare din mai, din cauza impactului economic al războiului din Ucraina.

În perioada următoare, traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflaţiei se va menţine în contextul scumpirii alimentelor, altor materii prime şi energiei pe piaţa regională.

Preţurile de consum din Moldova au atins un nou maxim pe 23 de ani, de 31,83% anual în iunie, comparativ cu un avans de 29,05% în mai.

#inflație #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie