Războiul rușilor împinge Ucraina şi Moldova către scumpiri nemaivăzute

Cu războiul prelungindu-se acum probabil pe termen nedefinit, Ucraina are în faţă perspectiva unei inflaţii scăpate de sub control, şi posibil chiar a unei hiperinflaţii, o inflaţie foarte ridicată şi în accelerare.

Inflaţia a crescut la 20% şi se îndreaptă către 30% până la finalul anului. La începutul lunii, un raport al Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra cerea o reducere a dependenţei de tipărirea de bani, avertizând că Ucraina ar putea risca o inflaţie mult mai mare, o criză monetară şi chiar şi una bancară dacă va continua pe această cale.

Autorii raportului sfătuiesc guvernul ucrainean să majoreze taxele şi să caute susţinere internaţională suplimentară, restrângându-şi în paralel cheltuielile nonmilitare.

Aceştia cer de asemenea controale stricte asupra ieşirilor de capital, restricţii pe importuri şi o flexibilitate sporită a cursului valutar. Aceştia admit că recomandările sunt „foarte dureroase“, dar sunt preferabile posibilităţii ca războiul prelungit să creeze o inflaţie ridicată sau chiar hiperinflaţie.
În raport se arată că este puţin probabil ca guvernele occidentale să acopere cea mai mare parte sau întreg deficitul bugetar al Ucrainei.

Guvernele străine şi organizaţiile internaţionale au promis susţinere de aproape 38 miliarde dolari în ultimele şase luni. În timp ce Ucraina negociază un nou program de creditare de 15-20 miliarde dolari cu FMI, guvernul ţării atrage de asemenea bani de la public via obligaţiuni de război, o măsură ce ar putea fi uşor accelerată.

În timp ce unii ucraineni au avuţie ascunsă în afara ţării sau în afara sistemului bancar, milioane de oameni supravieţuiesc cu greu cu ajutorul economiilor rămase.

Şi Republica Moldova se confruntă cu o inflaţie record în contextul războiului. Rata inflaţiei a atins un nivel record de 33,5% pe 10 august, cel mai ridicat din Europa, erodând nivelul de trai al unei populaţii deja sărăcite.

Banca centrală a Moldovei şi-a revizuit recent în creştere proiecţia de inflaţie pe 2022 la 29,5% de la 27,3%, estimare din mai, din cauza impactului economic al războiului din Ucraina.

În perioada următoare, traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflaţiei se va menţine în contextul scumpirii alimentelor, altor materii prime şi energiei pe piaţa regională.

Preţurile de consum din Moldova au atins un nou maxim pe 23 de ani, de 31,83% anual în iunie, comparativ cu un avans de 29,05% în mai.

#inflație #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.