Fiica lui Putin, călătorii amoroase decontate din bugetul Rusiei. Rezultatele anchetei jurnaliștilor ruși și germani

Președintele Vladimir Putin a divorțat în 2013, iar mass-media rusă încearcă să-i păstreze imaginea de familist exemplar.

Kremlinul nu a îndrăznit să nege sau să admită „amorul” de lungă durată cu gimnasta Alina Kabaeva, iar acum societatea primește informații dozate despre fiicele legitime ale șefului Federației Ruse.

Interesant este că, de regulă, informațiile despre legăturile dintre Putin și copiii săi sunt publicate în legătură cu mari „infuzii” financiare în proiectele rudelor și prietenilor liderului rus.

Publicațiile „Important Stories” și ”Der Spiegel”, într-o anchetă comună, au descoperit că fiica lui Putin, Katerina Tikhonova, a zburat în Europa de aproape 100 de ori, între 2016 și 2020, pentru a se întâlni cu iubitul ei, dansatorul Igor Zelensky.

Pentru zboruri, a folosit avioane de afaceri Gulfstream G650 și Bombardier. În călătorii, ea a fost însoțită de membri ai Serviciului de Securitate al lui Vladimir Putin.

Pe parcursul acestor cinci ani, hotelurile din Germania, precum și din Rusia, Austria și Italia, au fost rezervate de peste 40 de ori pentru a o proteja Tikhonova. De regulă, Tikhonova a mers la întâlniri cu grupuri de bodyguarzi de 9-12 persoane.

Potrivit jurnaliștilor, o astfel de călătorie romantică a costat bugetul rus aproximativ două milioane de ruble. Pentru un singur zbor spre Munchen și retur, fiica lui Putin a trebuit să plătească aproximativ 40.000 de euro.

Salariul ei modest pentru astfel de întâlniri nu putea fi suficient.

Conform legii Federației Ruse, Tikhonova nu poate folosi astfel de beneficii, deoarece locuiește separat de președintele Federației Ruse și nu îl însoțește în călătoriile oficiale.

Zelensky a condus baletul bavarez timp de 6 ani. Cu toate acestea, în tot acest timp relația sa cu fiica președintelui Federației Ruse a rămas secretă.

În aprilie 2022, a părăsit postul, invocând „circumstanțe familiale”. Tikhonova însăși a intrat sub sancțiunile Occidentului și Japoniei după invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina.

#fiica #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.