Banca Centrală a Rusiei acuză ministerul de Finanțe de prea mult optimism în legătură cu producția petrol

Banca Centrală a Rusiei a declarat vineri că prețurile petrolului și nivelurile de producție folosite de ministerul Finanțelor de la Moscova folosite pentru întocmirea noului buget sunt prea optimiste în contextul în care guvernul rus încearcă să-și mărească veniturile obținute din exporturile energetice, relatează Reuters.

Rusia, care încearcă de asemenea să-și majoreze rezervele în valută după ce sancțiunile istorice impuse de Occident i-au limitat accesul la piețele financiare globale, intenționează să reintroducă o regulă bugetară care transferă veniturile din exporturile de petrol în Fondul Național Suveran odată ce prețurile trec de un anumit prag.

Ministerul Finanțelor a propus folosirea unui preț de referință de 60 de dolari per baril de țiței și o producție zilnică de 9,5 milioane de barili drept parametri.

„Prețul de bază al petrolului și producția de petrol ni se par prea ridicate în noile reguli bugetare modificate”, afirmă Banca Centrală a Rusiei într-un raport.

Anterioara regulă bugetară a fost suspendată după ce statele occidentale au impus sancțiuni dure din cauza „operațiunii militare speciale” declanșate de Vladimir Putin pe 24 februarie. Aceasta prevedea ca veniturile din exporturile de petrol să fie transferate începând de la prețul de 40 de dolari per baril, cu o creștere anuală de 2%.
Banca Centrală de la Moscova afirmă că folosirea acestor estimări prea optimiste ale ministerului Finanțelor ar putea periclita construirea unui buget consolidat.

Perspective deloc încurajatoare pentru exporturile de petrol ale Rusiei
Neînțelegerile dintre oficialii ruși responsabili de economia țării vin în contextul în care Moscova a redus deja cu până la 30% prețurile la petrolul pe care îl oferă spre export țărilor din Asia, unde încearcă să își redirecționeze vânzările după ce Uniunea Europeană a impus un embargo asupra petrolului rusesc la începutul lunii iunie.

O altă îngrijorare pentru oficialii de la Moscova o reprezintă perspectiva ridicării sancțiunilor occidentale împotriva Iranului, guvernul de la Teheran făcând deja planuri să înlocuiască Rusia pe piața europeană în ceea ce privește furnizarea de petrol.

Turcia, care nu s-a aliniat sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei, și-a dublat importurile de petrol rusesc de la începutul acestui an, însă acum ar putea avea o alternativă mai profitabilă la granița sa de est.

Ankara și-a sporit importurile de petrol rusesc la peste 200.000 de barili pe zi, comparativ cu doar 98.000 de barili în același interval de timp din 2021.

#petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să nu poată valorifica la termen întreaga finanțare disponibilă prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro, din cauza unor măsuri care nu au fost finalizate la datele asumate sau care sunt considerate cu risc ridicat de întârziere. Mecanismul european prevede că banii sunt acordați în funcție de realizarea unor condiții concrete, iar Comisia Europeană poate suspenda sau deduce suma aferentă unei măsuri neîndeplinite.

Pentru prima jumătate a anului 2026, Guvernul a raportat realizarea a 18 din 20 de măsuri. Cele două restanțe sunt punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău și completarea colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele 18 măsuri realizate, autoritățile au solicitat o tranșă cu o valoare de 191,5 milioane de euro, din care circa 157 milioane ar urma să fie transferate efectiv după evaluarea Comisiei Europene, diferența fiind acoperită anterior prin prefinanțare.

În cazul liniei Vulcănești–Chișinău, Agenda de reforme prevedea ca obiectivul să fie funcțional până la sfârșitul anului 2025. Condiția are nivel de ambiție „Categoria 1”, căreia îi corespunde o valoare brută de aproximativ 15,48 milioane de euro. Documentul european cere nu doar construcția liniei, ci funcționarea acesteia conform tuturor cerințelor

Deși lucrările de construcție au fost declarate finalizate în vară, punerea în exploatare comercială a fost amânată după identificarea unei defecțiuni la un transformator de curent de la Stația Electrică Chișinău. Ministerul Energiei anunța în august că echipamentul fusese trimis la fabrica producătorului din Spania pentru reparații și testări.

A doua restanță privește funcționarea deplină a colegiilor specializate ale CSM. Agenda europeană cere ca toți membrii acestora să fie numiți și să fi trecut evaluarea externă. La raportarea din vară, Colegiul disciplinar avea doar cinci din cei șapte membri necesari. Această măsură este încadrată în Categoria 3, cu o valoare brută de circa 7,74 milioane de euro.

Prin urmare, cele două condiții restante reprezintă împreună aproximativ 23,2 milioane de euro ca valoare brută a jaloanelor, calculată conform categoriilor financiare stabilite în Agenda de reforme. Suma efectivă care poate fi reținută dintr-o tranșă poate fi însă diferită, inclusiv din cauza prefinanțării deja acordate.

Presiunea crește în a doua jumătate a anului. Autoritățile trebuie să realizeze în total 40 de măsuri, inclusiv cele două restanțe, iar nouă dintre acestea au fost catalogate de Guvern drept având risc înalt de întârziere. Valoarea brută a condițiilor aferente semestrului doi ajunge la circa 464,4 milioane de euro, în timp ce Guvernul estimează o debursare efectivă de aproximativ 380,8 milioane de euro dacă angajamentele sunt îndeplinite.

Printre cele mai sensibile măsuri se află reforma Căii Ferate din Moldova. Până la sfârșitul lui decembrie, CFM trebuie reorganizată în două societăți pe acțiuni. Astfel, una responsabilă de infrastructură și alta de transportul de pasageri și marfă. Reforma trebuie să includă separarea financiar-contabilă, împărțirea personalului și aprobarea planurilor de dezvoltare pentru cele două entități. Jalonul este evaluat la Categoria 1, adică aproximativ 15,48 milioane de euro.

La mijlocul lunii septembrie, reforma CFM ajunsese însă doar la etapa legislativă, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul privind reorganizarea întreprinderii.

În cazul CFM, cele 300 de milioane de lei prevăzute pentru infrastructura feroviară și serviciile de pasageri nu reprezintă o condiție separată de plată din Planul de Creștere. Condiția UE este reorganizarea efectivă a companiei; întârzierea utilizării banilor bugetari este o problemă distinctă.

Pe lista măsurilor considerate cu risc ridicat se mai află lichidarea a zece întreprinderi de stat, recunoașterea și alinierea semnăturilor electronice cu sistemul european, digitalizarea sectorului medical și crearea sistemului de monitorizare a stocurilor de medicamente, precum și migrarea tuturor declarațiilor de avere și interese în noul sistem „e-Integritate”.

În justiție, Guvernul și-a asumat reducerea cu 40% a duratei de examinare a dosarelor de corupție față de nivelul din 2024. Atunci, timpul mediu de soluționare a unui astfel de dosar la Judecătoria Chișinău era de peste 775 de zile.

O altă condiție prevede introducerea mecanismului de reutilizare socială a bunurilor confiscate, astfel încât cel puțin 20% din activele recuperate în anul precedent să fie utilizate în scopuri sociale sau de interes public. Și această măsură trebuie realizată până în decembrie 2026.

Comisia Europeană a subliniat pe 24 septembrie că următoarele luni sunt esențiale pentru realizarea jaloanelor. În zilele următoare este așteptată evaluarea formală a măsurilor care aveau termen până în iunie, iar banii aferenți condițiilor considerate îndeplinite ar urma să fie transferați la începutul lunii octombrie.

Până în prezent, Republica Moldova a deblocat peste 500 de milioane de euro din mecanismul european. Planul de Creștere, de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, conține 56 de reforme și 153 de măsuri, iar plățile sunt direct legate de gradul lor de realizare.

#bani #UE #Guvern