Banca Centrală a Rusiei acuză ministerul de Finanțe de prea mult optimism în legătură cu producția petrol

Banca Centrală a Rusiei a declarat vineri că prețurile petrolului și nivelurile de producție folosite de ministerul Finanțelor de la Moscova folosite pentru întocmirea noului buget sunt prea optimiste în contextul în care guvernul rus încearcă să-și mărească veniturile obținute din exporturile energetice, relatează Reuters.

Rusia, care încearcă de asemenea să-și majoreze rezervele în valută după ce sancțiunile istorice impuse de Occident i-au limitat accesul la piețele financiare globale, intenționează să reintroducă o regulă bugetară care transferă veniturile din exporturile de petrol în Fondul Național Suveran odată ce prețurile trec de un anumit prag.

Ministerul Finanțelor a propus folosirea unui preț de referință de 60 de dolari per baril de țiței și o producție zilnică de 9,5 milioane de barili drept parametri.

„Prețul de bază al petrolului și producția de petrol ni se par prea ridicate în noile reguli bugetare modificate”, afirmă Banca Centrală a Rusiei într-un raport.

Anterioara regulă bugetară a fost suspendată după ce statele occidentale au impus sancțiuni dure din cauza „operațiunii militare speciale” declanșate de Vladimir Putin pe 24 februarie. Aceasta prevedea ca veniturile din exporturile de petrol să fie transferate începând de la prețul de 40 de dolari per baril, cu o creștere anuală de 2%.
Banca Centrală de la Moscova afirmă că folosirea acestor estimări prea optimiste ale ministerului Finanțelor ar putea periclita construirea unui buget consolidat.

Perspective deloc încurajatoare pentru exporturile de petrol ale Rusiei
Neînțelegerile dintre oficialii ruși responsabili de economia țării vin în contextul în care Moscova a redus deja cu până la 30% prețurile la petrolul pe care îl oferă spre export țărilor din Asia, unde încearcă să își redirecționeze vânzările după ce Uniunea Europeană a impus un embargo asupra petrolului rusesc la începutul lunii iunie.

O altă îngrijorare pentru oficialii de la Moscova o reprezintă perspectiva ridicării sancțiunilor occidentale împotriva Iranului, guvernul de la Teheran făcând deja planuri să înlocuiască Rusia pe piața europeană în ceea ce privește furnizarea de petrol.

Turcia, care nu s-a aliniat sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei, și-a dublat importurile de petrol rusesc de la începutul acestui an, însă acum ar putea avea o alternativă mai profitabilă la granița sa de est.

Ankara și-a sporit importurile de petrol rusesc la peste 200.000 de barili pe zi, comparativ cu doar 98.000 de barili în același interval de timp din 2021.

#petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.