A început „arderea lentă” a economiei Rusiei

29 Aug. 2022, 05:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2022, 05:11 // Actual //  bani.md

La șase luni de la invadarea Ucrainei, Rusia este împotmolită într-un război de uzură pe care nu l-a anticipat, dar are succes pe un alt front – economia sa dependentă de petrol se află într-o recesiune profundă, dar se dovedește mult mai rezistentă decât se aștepta, scrie CNN.

„Conduc prin Moscova și sunt aceleași ambuteiaje ca înainte”, spune Andrey Nechaev, care a fost ministrul rus al economiei la începutul anilor 1990.

Disponibilitatea Chinei și a Indiei de a cumpăra petrol rusesc ieftin a ajutat, dar Nechaev și alți analiști spun că economia Rusiei a început să scadă și este posibil să se confrunte cu o perioadă prelungită de stagnare ca o consecință a sancțiunilor occidentale.

La suprafață, nu s-au schimbat prea multe, cu excepția câtorva vitrine goale care găzduiau cândva mărci occidentale care au părăsit țara cu sutele. McDonalds se numește acum „Vkusno i tochka”, sau „Gustos și atât”, iar cafenelele Starbucks se redeschid treptat sub marca abia deghizată Stars Coffee.

Exodul întreprinderilor occidentale și valul după val de sancțiuni occidentale punitive care vizează exporturile energetice vitale ale Rusiei și sistemul său financiar au un impact, dar nu în modul în care mulți se așteptau.

Nechaev, care a prezidat unele dintre cele mai turbulente perioade economice ale Rusiei și a ajutat la orientarea tranziției sale către o economie de piață, atribuie o parte din acest lucru băncii centrale.

Rubla s-a prăbușit până la un minim record în raport cu dolarul american la începutul acestui an, în urma invaziei, în timp ce Occidentul a înghețat aproximativ jumătate din rezervele valutare ale Rusiei, în valoare de 600 de miliarde de dolari. Dar de atunci rubla și-a revenit la cel mai puternic nivel față de dolarul american din 2018.

Acesta este în mare parte rezultatul controalelor agresive de capital și al creșterilor agresive ale ratelor în primăvară, care au fost în mare parte inversate acum. Ratele dobânzilor sunt acum mai mici decât înainte de război, iar banca centrală spune că inflația, care a atins un vârf de aproape 18% în aprilie, încetinește și se va situa între 12% și 15% pentru întregul an.

De asemenea, banca centrală și-a revizuit în creștere prognoza privind PIB-ul pentru anul în curs, așteptându-se acum la o scădere de 4% până la 6%. În aprilie, prognoza era pentru o contracție de 8% până la 10%. De asemenea, Fondul Monetar Internațional preconizează acum o contracție de 6%.

A ajutat faptul că Kremlinul a avut opt ani pentru a se pregăti, stimulat de sancțiunile impuse de Occident după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014.

„Ieșirea Mastercard, Visa, abia a avut un impact asupra plăților interne, deoarece banca centrală avea propriul sistem alternativ de plăți”, spune Nechaev.

Rusia a înființat cardul de credit Mir, precum și propriul sistem de procesare a tranzacțiilor în 2017.

Și există un motiv pentru care fanii ruși ai McDonalds și Starbucks încă își pot lua doza de fast-food, spune Chris Weafer, partener fondator al Macro Advisory Ltd, o companie de consultanță care consiliază companiile multinaționale din Rusia și Eurasia.

Începând cu 2014, multe branduri occidentale din Rusia au cedat în fața presiunilor guvernamentale și au localizat o parte sau toate lanțurile lor de aprovizionare. Astfel, atunci când aceste companii au plecat, a fost relativ ușor pentru cumpărătorii ruși să le cumpere și să continue să le ruleze, pur și simplu schimbând ambalajul.

„Aceiași oameni, aceleași produse, aceeași aprovizionare”, spune Weafer.

Totuși, nu este o strategie complet etanșă.

Magazinele McDonald’s rebranduite au raportat o penurie de cartofi prăjiți la jumătatea lunii iulie, când recolta de cartofi din Rusia a fost insuficientă, iar furnizorii străini nu au vrut să umple golul din cauza sancțiunilor.

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII