Pentru a face faţă crizei economice provocate de războiul din Ucraina, Egiptul a găsit o soluţie: reducerea iluminatului public pentru a economisi energie şi a exporta mai mult gaz, cu scopul de a creşte rezervele de valută, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Invazia rusă din Ucraina, începută în urmă cu şase luni, a avut un impact imediat asupra Egiptului, cel mai mare importator de grâu din lume, care depinde de cele două ţări din fosta URSS pentru mai mult de 80% din cerealele sale.
Sectorul turismului, vital pentru Egipt, a fost de asemenea afectat de conflict, reducând fluxul turiştilor într-o ţară care suferă în continuare de pe urma revoluţiei din 2011 şi a pandemiei de COVID-19. În ultimele trei luni, creşterea economică s-a plafonat la 3,2%, comparativ cu 7,7% în urmă cu un an.
Pentru a compensa, premierul Mostafa al-Madbouly a decis să reducă iluminatul public. Chiar şi celebra Piaţă Tahrir din Cairo va rămâne în curând în întuneric, a spus el.
În opinia guvernului, măsura, care este extrem de criticată, are ca obiectiv “reducerea cu 15% a cantităţii de gaz natural trimis în centralele electrice într-un an” pentru a o exporta în schimbul dolarilor. Deşi Egiptul reuşeşte din 2018 să îşi asigure singura necesarul de gaz, economisind în fiecare lună 220 de milioane de dolari care ar fi mers pe importuri, acum vrea să devină un exportator major.
Însă, potrivit economistului Hani Genena, problema vine din altă parte. “Valoarea lirei egiptene este crescută artificial, ceea ce determină (statul) să se împrumute în străinătate, existând riscul să ajungă în impas în momentul rambursării”, explică el pentru AFP.
El atrage atenţia că de o săptămână deja “băncile nu mai pot să le plătească importatorilor în dolari”. Rezervele în valută au ajuns în prezent la 33,1 miliarde de dolari, comparativ cu 41 de miliarde în februarie.
Deşi Cairo cere pentru a patra oară în şase ani un împrumut de la FMI, “trebuie să accelereze negocierile”, pledează Genena.
În şase săptămâni, Egiptul “trebuie să facă reforme dure pe termen scurt, care săi îi permită să recupereze dolari”, afirmă specialistul.
Prima trebuie să fie “reducerea ratei de schimb la 25 de lire pentru un dolar până la finalul lui 2024” faţă de 19,1 astăzi, pentru “a evita un dezechilibru extern”, adică şi mai puţină valută, explică pentru AFP James Swanston, de la Capital Economics.
În 2016, Egiptul a obţinut un împrumut de 12 miliarde de dolari de la FMI în schimbul unei devalorizări brutale şi a unor măsuri de securitate. Apoi, în 2020, alte două credite, de 5,4 şi 2,8 miliarde de dolari.
De această dată, Egiptul negociază să obţină mai mult, în contextul în care două treimi din cei 103 milioane de egipteni trăiesc sub pragul sărăciei sau sunt pe punctul să ajungă acolo.
Conform media locale, exact devalorizarea blochează negocierile cu FMI. Potrivit unor bancheri rămaşi sub protecţia anonimatului, din acest motiv a demisionat recent şeful Băncii Centrale, Tareq Amer.
A doua zi, el a fost înlocuit cu Hassan Abdallah, un fost înalt cadru din partidul fostului preşedinte Hosni Mubarak, înlăturat de la putere de revoluţia din 2011.
Conform Capital Economics, prelungirea discuţiilor cu FMI “este cu siguranţă semnul că unii oficiali preferă să mizeze pe monarhiile bogate din Golf în detrimentul aplicării programelor FMI”.
În ultimele luni, Arabia Saudită şi Qatarul au anunţat investiţii de miliarde în Egipt, iar Ryadul a depus la sfârşitul lunii martie cinci miliarde de dolari la Banca Centrală egipteană. Însă acest lucru nu a împiedicat reducerea rezervelor valutare şi nu a redus inflaţia, aflată la 14,6%, sau datoria publică de 90% din PIB.
În plus, “investiţii străine de 14,6 miliarde au părăsit Egiptul în primul trimestru”, raportează Banca Centrală, din cauza “îngrijorării investitorilor pe fondul războiului din Ucraina”.
În aşteptarea banilor pe gaz, guvernul a deblocat deja 312 milioane de dolari pentru a ajuta nouă milioane de familii sărace timp de şase luni.
