Cum a încercat Kremlinul să pedepsească Londra pentru susținerea Ucrainei: Cazul „guvernului controlat de servicii”

30 Aug. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Aug. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Dacă bombele și gloanțele sunt concentrate exclusiv asupra Ucrainei, Rusia țintește, în războiul informațional, principalii aliați ai Kievului. În prim-plan acum este Marea Britanie, după ce hackerii au spart emailurile unor personalități și au publicat pe site-uri obscure și rețele de socializare informații menite să compromită guvernul de la Londra.

La prima vedere, Gwythian Prins, profesor la London School of Economics, nu se încadrează în tiparul țintelor urmărite de hackerii ruși. Însă el era doar o pârghie pentru a ajunge mai departe: e-mailurile sale personale conțineau nu doar detalii despre viața lui de zi cu zi, ci și informații surprinzătoare despre un complot de preluare a controlului asupra guvernului, relatează Politico.

Ținta reală a fost un prieten, Richard Dearlove, cu care profesorul coresponda prin intermediul mailurilor criptate. Susținător fervent al mișcării Brexit, Dearlove a fost șef al MI6, agenția britanică de spionaj.

Hackerii au spionat și alte figuri politice din Marea Britanie, printre care și activistul marxist Paul Mason, fost jurnalist economic de televiziune, în prezent comentator politic, care a îndemnat mișcarea de stânga să susțină eforturile guvernului britanic de a-l înfrunta pe Vladimir Putin.

Atacurile au avut loc sub forma unor escrocherii de tip phishing și indică drept suspect un grup de hackeri intitulat Cold River, foarte activ după invadarea Ucrainei. Cunoscut și sub denumirile Callisto și Reurse Team, grupul a atacat think-tankuri din SUA, birouri NATO și militari din Europa de Est, potrivit analiștilor Google și altor specialiști.

Grupul a folosit o metodă specifică prin care păcălea oamenii să introducă datele de utilizatori și parolele pe site-uri care păreau sigure. Astfel, hackerii au obținut acces în inboxurile conturilor de mail de pe platforma ProtonMail, în ciuda reputației acesteia în materie de securitate.

În căutarea unui complot inexistent

Experții avertizează că hackerii și chiar freelancerii care vând datele obținute ilegal unor entități puternice împânzesc LinkedIn-ul și alte rețele de socializare cu profiluri false pentru a depista cine cu cine comunică în privat, apoi lansează atacuri asupra unor ținte multiple din grupurile de prieteni sau colegi.

În cazul celor doi susținători ai Brexit, profesorul Prins s-a dovedit ținta perfectă. Susținător pasionat al mișcării pro-Brexit, având contacte în guvernul britanic și în nucleul dur al Partidului Conservator cu care a ținut legătura în bătăliile politice de dinaintea referendumului din 2016, Prins avea un cont de e-mail cu inbox-ul plin de detalii picante.

Profesorul este o figură excentrică în mediul academic. A scris articole pentru Net Zero Watch, un grup de campanie din care face parte controversatul politician conservator Nigel Lawson, un sceptic al schimbărilor climatice. Prins a lansat și afirmații nedovedite potrivit cărora Putin ar fi bolnav de Parkinson.

Mesajele private pe care el le-a trimis la apogeul Brexitului, în 2018 și 2019, au fost publicate în aprilie 2022, la câteva luni după invadarea Ucrainei, pe un site făcut la comandă. Acestea conțin detalii banale despre viața lui privată, toate făcute publice de hackeri pe un site abia creat, numit sugestiv „Sneaky Strawhead” („Capul de paie șiret”), aluzie la aspectul fizic al premierului Boris Johnson.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.