Misterul crypto! Cât costă să faci „afaceri” cu Bitcoin în Republica Moldova

Așa cum interesul pentru criptomonede variază de la țară la țară, la fel se întâmplă și cu costul pentru obținerea lor. Cum în ultimul an tariful energiei electrice a crescut fulminant în toată lumea, prețul pentru a obține prin minare un Bitcoin diferă cu peste 200.000 de dolari în funcție de țară.

Pentru a extrage un singur bitcoin, este nevoie de aproximativ 1.449 de kilowați oră (kWh) de energie adică aceeași cantitate de energie pe care o consumă o gospodărie americană medie în aproximativ 13 ani. Având în vedere cantitatea mare de energie necesară pentru a extrage Bitcoin, această activitate poate fi o aventură costisitoare. Dar prețurile exacte fluctuează, în funcție de locație și de costul energiei electrice din zonă.

Potrivit experților de la 911 Metallurgist, în Republica Moldova, pentru minarea unui Bitcoin prețul este de circa 16.926 de dolari, cost care ne plasează pe locul 36 în lume. Profitul pentru minerii aflați pe teritoriul Moldovei, ar fi de aproximativ 2.829 de dolari la fiecare Bitcoin minat.

Extracția de Bitcoin este procesul prin care noi monede virtuale sunt pusei în circulație. Este, de asemenea, modalitatea prin care rețeaua confirmă noile tranzacții și reprezintă o componentă esențială pentru întreținerea și dezvoltarea registrului blockchain. „Mineritul” se realizează cu ajutorul unui hardware sofisticat care rezolvă o problemă matematică de calcul extrem de complexă. Primul computer care găsește soluția la această problemă primește următorul bloc de bitcoini și procesul începe din nou.

Atunci când cineva minează Bitcoin, ceea ce face de fapt este să adauge și să verifice o nouă înregistrare de tranzacție în blockchain – registrul bancar descentralizat în care se tranzacționează și se distribuie criptomonedele.

Pentru a crea această nouă înregistrare, minerii de criptomonede trebuie să descifreze o ecuație complexă generată de sistemul blockchain. Potențial, zeci de mii de mineri se întrec pentru a sparge același cod în orice moment. Doar prima persoană care rezolvă ecuația este recompensată (cu excepția cazului în care faci parte dintr-un grup de mineri care sunt de acord să își combine eforturile pentru a-și spori șansele de a rezolva ecuația).

Cu cât puterea ta de calcul este mai rapidă, cu atât șansele de câștig sunt mai mari, așa că rezolvarea ecuației necesită echipamente puternice care consumă multă energie.

Costurile și profiturile mineritului Bitcoin în 198 de țări

În cele 198 de țări incluse în setul de date, costul mediu de extragere a bitcoin a fost de 35.404 de dolari, mai mult decât valoarea bitcoin de 20.863 dolari la 15 iulie 2022. Deși este important de menționat că fluctuația prețurilor la energie și numărul mai mare sau mai mic de mineri din rețeaua bitcoin modifică în mod constant energia necesară și costul final.

Venezuela se află pe primul loc în topul celor mai scumpe țări pentru extragerea de Bitcoin. Mineritul unui singur bitcoin în această țară sud-americană costă 246.530 de dolari, ceea ce înseamnă că procesul este departe de a fi profitabil. Costurile energiei sunt atât de ridicate în această țară încât minerii ar pierde 225.667 dolari pentru un singur bitcoin.

La celălalt capăt al spectrului, cel mai ieftin loc pentru a extrage bitcoin este Kuweit. Costă 1.393 dolari pentru a extrage un singur Bitcoin în Kuweit, ceea ce înseamnă că minerii ar putea obține un profit de 19.469 de dolari. Țara din Orientul Mijlociu are una dintre cele mai ieftine surse de electricitate din lume, un kWh costând în medie doar 3 cenți. Pentru context, costul mediu al unui kWh în America de Nord este de 21 de cenți.

După Kuweit urmează Algeria, cu un cost de circa 4.181 de dolari, cu un profit de 17.221 de dolari și Sudan cu un cost de 4.779 dolari și un profit de 16.623 dolari.

În Europa, cea mai ieftină țară pentru minerit este Kosovo, cu un cost de 10.560 de dolari și un profit de 10.842 de dolari. Urmează Ucraina (cu un cost de 12.744 dolari), Moldova (cu un preț de 16.926 dolari și un profit de 4.476), România și Albania.

#crypto #profit #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.