Bombă socială în Republica Moldova! Numărul copiilor care merg la școală s-a înjumătățit în 25 de ani

În acest an conform estimărilor noastre circa 340 mii de copii vor merge la școală sau cu 3 mii mai mulți decât anul trecut, dar de două ori mai puțini față de anul 97/98. În acel an 652,7 mii elei au mers în cele 1545 de școli, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său.

Potrivit economistului, timp de 20 de ani numărul de elevi a scăzut continu sub influența a trei factori și am atins minimul în anul de învățământ 2016/17, când la școală au mers 332,7 mii elevi. În această perioadă numărul de elevi din Moldova s-a redus exact de două ori, iar numărul de școli cu 17% ajungând la 1289 școli. Drept consecință dacă în 1997 în mediu Moldova avea 422 elevi într-o școală, atunci în 2016 numărul lor s-a redus până la 252 elevi într-o școală. Astăzi avem 275 elevi într-o școală.

„Numărul elevilor din școlile din Moldova este influențată de natalitatea redusă și scăderea numărului de copii. În anul 1988 Moldova a avut cel mai mare număr de copii de vârsta școlară 833 de mii, iar apoi până în 2018 numărul lor a scăzut continuu ajungând la 454 mii. În prezent asistăm la o ușoară creștere a numărului de copii de vârsta școlară, în acest an avem 456 mii de copii de vârsta școlară”, a explicat Ioniță.

Economistul susține că în anul 2014 din cei 480 mii copii de vârsta școlară doar 405 mii se aflau în țară, alți 75 mii erau peste hotarele țării. „În prezent avem circa 90 mii de vârsta școlară peste hotarele țării, iar în ultimii 3 ani numărul lor s-a stabilizat, sau chiar putem vorbi de o ușoară descreștere de circa o mie de copii. În prezent în țară avem 366 mii de copii de vârsta școlară, iar peste hotarele țării avem circa 89 mii”, a punctat Ioniță.

#scolari #elevi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cazul companiei FLYONE reprezintă un semnal extrem de periculos pentru mediul investițional din Republica Moldova. Opinia aparține Cristinei Ciubotaru, expert anticorupție și fost director adjunct al CNA, care a comentat, în cadrul emisunii Contrasens, consecințele care pot exista după ce compania avia a ajuns la arbitraj internațional și solicită despăgubiri de aproximativ jumătate de miliard de euro, scrie ZIUA.MD.

Potrivit ei, problema de fond nu ține doar de despăgubirile pe care statul ar putea ajunge să le achite, ci de faptul că, printr-o decizie administrativă, acționarii unei companii sunt obligați să renunțe la proprietatea lor.

„Ei s-au adresat în instanța arbitrală pe motiv că, printr-o decizie administrativă, ei sunt impuși să-și schimbe acționariatul. Să înstrăineze, înțeleg, cotele lor. Asta se numește a lipsi persoana de dreptul său de proprietate”, a declarat Ciubotaru.

Ea a mai atras atenția asupra posibilelor motive reale din spatele acestor presiuni, remarcând o corelație suspectă între acțiunile statului și apariția unui nou competitor pe piața avia din Republica Moldova.

„Obligă acționarii să-și înstrăineze cota parte într-o companie, pe fundalul unor suspiciuni că s-ar dori să se facă loc pentru ca să intre pe piață o altă companie. Coincidență ciudată, cu anumite presupuse legături care tot provin din mediul politic. Nu știm, e așa, nu-i așa, o să vedem ulterior. Istoria va arăta”, a menționat Ciubotaru.

Experta a adăugat că, dincolo de circumstanțele particulare ale cazului, obligarea unui proprietar să-și înstrăineze participația într-o companie ridică o problemă fundamentală privind garantarea dreptului de proprietate în Republica Moldova.

„Cine a creat în primul rând problema cu proprietatea? Statul este cel care a creat. Și când statul îți încalcă dreptul de proprietate, instanța este cea care trebuie să apere dreptul de proprietate. Dacă nu, mergi la CEDO și atunci tot statul, cetățenii, trebuie să plătească despăgubiri pentru faptul că cineva la un moment dat a vrut să te lase fără proprietăți”, a explicat Cristina Ciubotaru.

În opinia sa, o altă problemă este mecanismul prin care asemenea măsuri pot fi dispuse în afara unui control judecătoresc. Ciubotaru s-a referit în acest context la Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, ale cărui decizii pot afecta direct drepturile unor investitori.

„Deci, în afara controlului judecătoresc, tu ești trecut în lista unor oameni răi și în afara oricărui control judecătoresc, printr-o decizie a unui consiliu condus de ministru politic, tu ești impus să-ți înstrăinezi proprietatea și de aia ei au mers la arbitrajul internațional”, a declarat experta.

Cristina Ciubotaru a avertizat că efectele unui asemenea caz depășesc cu mult disputa dintre FLYONE și autorități. În condițiile în care Republica Moldova încearcă să atragă capital străin și să convingă companiile să investească pe termen lung, precedentul în care statul poate interveni administrativ asupra proprietății unui investitor riscă să devină el însuși un argument împotriva investițiilor.

„Domnul Tofan, decât să sune la investitori despre care noi nu știm, au mai investit în Moldova sau nu, mai bine s-ar preocupa ca mecanismele administrative din acest stat să nu lucreze împotriva investitorilor. Asta e grav și asta gândiți-vă ce înseamnă pentru imaginea țării ca destinație investițională”, a punctat Cristina Ciubotaru.

Zilele trecute, acționarii FLYONE au anunțat că au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Aceștia au precizat că acțiunea are loc în contextul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea participațiilor în companie controlului asupra companiei.

Bani.md

Toate știrile

Cazul FLYONE, alarmă pentru investitori. Cristina Ciubotaru: „Asta înseamnă lipsirea de dreptul de proprietate”