Bombă socială în Republica Moldova! Numărul copiilor care merg la școală s-a înjumătățit în 25 de ani

În acest an conform estimărilor noastre circa 340 mii de copii vor merge la școală sau cu 3 mii mai mulți decât anul trecut, dar de două ori mai puțini față de anul 97/98. În acel an 652,7 mii elei au mers în cele 1545 de școli, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său.

Potrivit economistului, timp de 20 de ani numărul de elevi a scăzut continu sub influența a trei factori și am atins minimul în anul de învățământ 2016/17, când la școală au mers 332,7 mii elevi. În această perioadă numărul de elevi din Moldova s-a redus exact de două ori, iar numărul de școli cu 17% ajungând la 1289 școli. Drept consecință dacă în 1997 în mediu Moldova avea 422 elevi într-o școală, atunci în 2016 numărul lor s-a redus până la 252 elevi într-o școală. Astăzi avem 275 elevi într-o școală.

„Numărul elevilor din școlile din Moldova este influențată de natalitatea redusă și scăderea numărului de copii. În anul 1988 Moldova a avut cel mai mare număr de copii de vârsta școlară 833 de mii, iar apoi până în 2018 numărul lor a scăzut continuu ajungând la 454 mii. În prezent asistăm la o ușoară creștere a numărului de copii de vârsta școlară, în acest an avem 456 mii de copii de vârsta școlară”, a explicat Ioniță.

Economistul susține că în anul 2014 din cei 480 mii copii de vârsta școlară doar 405 mii se aflau în țară, alți 75 mii erau peste hotarele țării. „În prezent avem circa 90 mii de vârsta școlară peste hotarele țării, iar în ultimii 3 ani numărul lor s-a stabilizat, sau chiar putem vorbi de o ușoară descreștere de circa o mie de copii. În prezent în țară avem 366 mii de copii de vârsta școlară, iar peste hotarele țării avem circa 89 mii”, a punctat Ioniță.

#scolari #elevi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.