Se scumpește sau nu gazul pentru populație? Ceban spune dacă va cere sau nu majorarea tarifului

Moldovagaz spune că în una din ședințele de la companie va decide dacă va solicita ANRE majorarea tarifului la gaz pentru populației, în condițiile în care din 1 septembrie prețul pentru metanul importat va fi de 1.882,78 dolari pentru mia de metri cubi față de 1459 dolari în luna august.

„Moldovagaz se află în proces de consultări cu ANRE privind modificările și completările Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale, precum și principiile de formare a tarifarelor, în baza modificărilor propuse de autoritatea de reglementare”, se arată în mesajul președintelui Moldovagaz, Vadim Ceban.

Din 1 octombrie, potrivit contractului dintre Moldovagaz și Gazprom se va modifica formula de calcul a costului gazelor naturale: 70% din preț se va forma în funcție de costul produselor petroliere (motorina și păcură) și 30% prețul SPOT al gazelor naturale.

În prezent, consumatorii casnici achită pentru un metru cub de gaz, 23 de lei pentru metrul cub de gaz consumat. Tariful a fost ajustat începând cu 1 august. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban susține că este insuficient pentru a acoperi plata gazului livrat. În rezultat se acumulează devieri financiare

De exemplu, în perioada ianuarie–iulie 2022 devierile tarifare au constituit 954 milioane lei. Mai mult, în august acestea vor constitui cca 409 milioane lei, iar în septembrie – cca 623 milioane lei. Aceste restanțe, de peste 2 miliarde lei, inevitabil urmează sa fie incluse în tariful pentru gaze achitat de consumatori.

#tarif #Ceban #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.