Omul de încredere al regimului de la Moscova justifică lagărele sovietice şi propune noi „Şaraşka”, laboratoarele de cercetare şi dezvoltare prezente în gulag. „Sunt mulţi antreprenori sau muncitori în închisoare care cer doar să muncească”, afirmă prezentatorul preferat al Moscovei.

Şaraşka era numele neoficial al laboratoarelor secrete de cercetare şi experimentare în sistemul lagărelor de muncă ale Gulagului sovietic. Din punct de vedere etimologic, şaraşka derivă dintr-o expresie argotică шарашкина контора (şaraşkina kontora), care se poate traduce aproximativ prin „biroul în care se bat câmpii”, prin care, în mod ironic, era caracterizată o organizare slabă, plină de improvizaţii şi mistificări.

Oamenii de ştiinţă şi inginerii care se aflau în şaraşka erau condamnaţi aduşi din diferite lagăre de muncă sau de prizonieri, fiind obligaţi să muncească pentru rezolvarea unui număr de probleme ştiinţifice şi tehnologice de maxim interes pentru statul sovietic. Condiţiile de viaţă erau în general mai bune decât în lagărele din taiga, unde lipsa de hrană, de asistenţă medicală şi munca istovitoare făceau nenumărate victime.

Gulagul era un organism sovietic însărcinat cu administrarea lagărelor de reeducare prin muncă, destinate adversarilor politici din toate categoriile sociale şi naţionale. Practic, era un sistem concentraţionar sau represiv în URSS şi în ţări cu un regim totalitar.