Cu jumătate din reactoarele nucleare oprite, Franţa face apel la „solidaritatea” UE şi propune un troc Germaniei

Preşedintele francez Emmanuel Macron a recunoscut luni că Franţa are nevoie de „solidaritatea europeană pentru electricitate”, întrucât mai mult de jumătate din reactoarele sale nucleare sunt oprite din motive tehnice, şi i-a propus cancelarului german Olaf Scholz un troc, şi anume ca Germania să livreze electricitate Franţei, care să-i ofere la schimb gaz natural, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

„Vom finaliza conexiunile pentru gaze astfel încât să putem livra gaz Germaniei (…) dacă este nevoie de solidaritate”, iar Germania la rândul ei „ar fi în situaţia de a produce mai multă electricitate şi de a ne livra şi nouă în situaţiile de vârf” de consum, a declarat Macron după o întrevedere prin videoconferinţă cu Scholz dedicată crizei energetice.

Liderul de la Elysee s-a declarat de asemenea favorabil achiziţiilor comune de gaz natural în UE, pentru a cumpăra gaz „mai ieftin”, precum şi plafonării preţului gazului rusesc cerută de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Preşedintele francez a mai spus că susţine realizarea de interconectoare pentru transportul gazelor naturale între statele UE oriunde „are sens”, în opinia sa însă un astfel de interconector nefiind necesar între Spania şi Franţa.

Ideea unei conducte de gaze între Spania şi Franţa, abandonată în anul 2019, a fost relansată recent în noul context generat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile europene împotriva Rusiei, dar atunci, ca şi acum, Franţa s-a arătat reticentă cu privire la un asemenea proiect, faţă de care a pledat însă favorabil cancelarul german Scholz, acesta din urmă dorind un gazoduct care să lege Spania de Europa centrală, mai arată sursele citate de Agerpres.

Având în vedere contextul menţionat, Germania intenţionează să menţină în rezervă operaţională până în aprilie anul viitor două reactoare nucleare a căror închidere definitivă era programată pentru sfârşitul anului în curs, ca soluţie de rezervă pentru acoperirea nevoilor energetice iarna aceasta, scrie publicaţia Der Spiegel, citată de Reuters.

Pe de altă parte, importatorul german de gaze Uniper a anunţat că, în urma deciziei Rusiei de a sista furnizarea gazelor prin conducta Nord Stream, Germania ar putea lua în calcul inclusiv raţionalizarea consumului de gaze.

#Energie #Germania #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.