Bill Gates și Papa Francisc, în topul celor mai mari latifundiari. Unde se află regina Elisabeta

05 Sept. 2022, 17:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Sept. 2022, 17:26 // Actual //  bani.md

Lista celor mai mari proprietari de teren este plină de surprize. Citind diversele nume, constatăm de pildă că magnați renumiți, de la care ne-am putea aștepta să se afle în fruntea clasamentului, nici măcar nu figurează în top. Care este în schimb dominat de personaje sau entități, pe care mulți dintre noi nici nu le-ar avea probabil în vedere, precum Papa Francisc sau regina Elisabeta a II-a.

Anul trecut, site-ul Lovemoney.com a publicat un clasament foarte bine documentat al celor mai mari 101 de proprietari non-guvernamentali de teren, valabil pentru 2021 și care se bazează pe date provenite surse multiple. Topul, care-l are drept cel mai „modest” reprezentant pe Pham Nhat Vu, fratele bogătașului numărul unu al Vietnamului, care nu se poate lăuda decât cu 203.900 de hectare, stârnește între altele mirare prin faptul că este foarte sărac în americani, cel puțin în eșalonul său superior.

Adevărul e că primul mare proprietar privat din SUA care apare în top figurează abia pe locul 42. Și nu este vorba despre o singură persoană, ci despre familia Emmerson, care conduce compania Sierra Pacific Industries, unul dintre cei mai mari producători de cherestea din America și care deține, conform Land Report 100 din 2021, o suprafață de 942.917 hectare de teren.

urprinzător de mulți oameni își închipuie totuși că cel mai mare proprietar de teren din SUA (dacă nu chiar din lume), este confondatorul Microsoft, Bill Gates. De unde această falsă convingere? Totul a pornit, din câte se pare, de la datele publicate în 2021 în Land Report 100, un clasament al celor mai mari proprietari de teren din Statele Unite, conform cărora Gates a achiziționat treptat 98.000 de hectare, devenind astfel cel mai mai mare proprietar de terenuri agricole din SUA.

Pentru că unii au trecut cu vederea cuvântul cheie „agricole”, s-a născut o confuzie, astfel încât mulți au concluzionat că Gates este cel mai mare proprietar de teren din SUA. Însă adevărul e că Bill Gates însuși a negat până și că ar fi cel mai mare proprietar de teren agricol din țara sa. Un purtător de cuvânt al miliardarului a declarat pentru Reuters că informația e infirmată inclusiv de datele publicate de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDAP).

La prima vedere, între cei trei nu există nicio legătură. În realitate, Regina Elisabeta a II-a, Biserica Catolică și inuiții din Nunavut au ceva foarte, foarte important de împărțit: podiumul celor mai mari proprietari de teren din lume. Topul e condus de la mare distanță de Regina aflată în fruntea Commonwealthului și care deține nu milioane, ci miliarde de hectare. Mai precis, 2,7 miliarde, adică o șesime din suprafața de teren disponibilă pe întreg mapamondul. De notat este însă că, deși terenurile nu sunt considerate proprietate guvernamentală, ele nu se află nici în proprietatea privată a Elisabetei a II-a, care nu are de pildă posibilitatea să le vândă.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.