Cum i-au păcălit hackerii ucraineni pe ruși pentru a-i bombarda. Au creat conturi false ale unor femei atractive

Hackerii ucraineni au creat profiluri false ale unor femeilor atractive pentru a-i păcăli pe soldații ruși să-și dezvăluie locația în care se află, iar câteva zile mai târziu baza lor a fost aruncată în aer.

Nikita Knish, un profesionist IT în vârstă de 30 de ani din Harkov, a declarat pentru Financial Times că, atunci când Rusia a invada Ucraina, a vrut să-și folosească abilitățile pentru a-și ajuta țara, scrie Business Insider.

El a recrutat alți hackeri și a fondat un grup numit Hackyourmom, care acum este format din 30 de hackeri din toată țara, a spus el.

Knish a declarat că luna trecută, grupul a păcălit soldații ruși din Melitopol, după ce a creat conturi false ale unor femei atractive pe mai multe platforme de socializare, inclusiv Telegram.

Hackerii au vorbit astfel cu soldați ruși și, în cele din urmă, i-au convins să trimită fotografii cu ei de pe front, a declarat Knish .

„Rușii vor mereu să impresioneze, să arate că sunt războinici”, a spus el. După ce soldații au trimis fotografii, hackerii au putut să identifice locul în care au fost făcute. Era o bază militară rusă din apropierea Melitopolului ocupat din sudul Ucrainei.

Hackerii au trimis apoi informațiile către armata ucraineană, iar câteva zile mai târziu baza a fost atacată, a declarat Knysh.

„Primul meu gând a fost: sunt eficient, îmi pot ajuta țara”, a declarat un alt membru al echipei Hackyourmom.

Site-ul de știri online ucrainean Ukrainian Pravda a raportat luna trecută că a avut loc o explozie la o mare bază militară rusă din Melitopol, citându-l pe primarul acesteia, Ivan Fedorov.

Business Insider precizează că nu a putut verifica afirmațiile hackerului. Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat un război cibernetic fără precedent, cu hackeri de ambele părți care au lansat atacuri.

La începutul invaziei, ministrul Digitalizării al Ucrainei le-a cerut civililor cu „talente digitale” să se alăture „armatei IT” a țării.

#profil fals #hackeri #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.