Cum i-au păcălit hackerii ucraineni pe ruși pentru a-i bombarda. Au creat conturi false ale unor femei atractive

Hackerii ucraineni au creat profiluri false ale unor femeilor atractive pentru a-i păcăli pe soldații ruși să-și dezvăluie locația în care se află, iar câteva zile mai târziu baza lor a fost aruncată în aer.

Nikita Knish, un profesionist IT în vârstă de 30 de ani din Harkov, a declarat pentru Financial Times că, atunci când Rusia a invada Ucraina, a vrut să-și folosească abilitățile pentru a-și ajuta țara, scrie Business Insider.

El a recrutat alți hackeri și a fondat un grup numit Hackyourmom, care acum este format din 30 de hackeri din toată țara, a spus el.

Knish a declarat că luna trecută, grupul a păcălit soldații ruși din Melitopol, după ce a creat conturi false ale unor femei atractive pe mai multe platforme de socializare, inclusiv Telegram.

Hackerii au vorbit astfel cu soldați ruși și, în cele din urmă, i-au convins să trimită fotografii cu ei de pe front, a declarat Knish .

„Rușii vor mereu să impresioneze, să arate că sunt războinici”, a spus el. După ce soldații au trimis fotografii, hackerii au putut să identifice locul în care au fost făcute. Era o bază militară rusă din apropierea Melitopolului ocupat din sudul Ucrainei.

Hackerii au trimis apoi informațiile către armata ucraineană, iar câteva zile mai târziu baza a fost atacată, a declarat Knysh.

„Primul meu gând a fost: sunt eficient, îmi pot ajuta țara”, a declarat un alt membru al echipei Hackyourmom.

Site-ul de știri online ucrainean Ukrainian Pravda a raportat luna trecută că a avut loc o explozie la o mare bază militară rusă din Melitopol, citându-l pe primarul acesteia, Ivan Fedorov.

Business Insider precizează că nu a putut verifica afirmațiile hackerului. Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat un război cibernetic fără precedent, cu hackeri de ambele părți care au lansat atacuri.

La începutul invaziei, ministrul Digitalizării al Ucrainei le-a cerut civililor cu „talente digitale” să se alăture „armatei IT” a țării.

#profil fals #hackeri #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.