Activele din sectorul bancar, concentrate la 4 instituții. Detalii și explicații oferite de INCE

Gradul de concentrare a sectorului bancar autohton rămâne la un nivel înalt și în anul 2020.

Potrivit unei publicații a Institutului Național de Cercetări Economice, indicele de concentrare a pieţei activului (IHH), a urcat de la 1750,3 puncte în anul 2019 la 1761,9 puncte la finele anului 2020, nivel de la care sectorul bancar este considerat că se încadrează în limitele unei pieţe bancare cu un grad moderat de concentrare.

Iar după valoarea creditelor (1961,8 puncte) în comparație cu cel al depozitelor (1832,3 puncte), indică o concentrare mai ridicată (piaţa excesiv concentrată) a pieţei bancare a Republicii Moldova.

Clasamentul primelor patru bănci comerciale, care deţin 79,6% din credite totale, a scăzut cu 0,5% în anul 2020, faţă de 2019, arată cifrele analizate de INCE.

Sectorul bancar prezintă un nivel de concentrare mai ridicat, reflectat atât de cota de piaţă în funcţie de activele deţinute de primele patru bănci din sistem, cât şi de indicele Herfindahl- Hirschman (IHH) calculat de active. Evoluţia ascendenţă a acestui indicator arată o creştere continuă a gradului de concentrare a sectorului bancar autohton şi creşterea competiţiei între bănci.

#sector bancar #Active bancare #Institutul Național de Cercetări Economice #INCE #bănci Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.