Stabilitatea monedei euro zdruncinată de criză. Care este impactul pentru Republica Moldova

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice. Pentru Republica Moldova un euro slab înseamnă o presiune mai mică pe inflație, care la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 33,5%.

În tranzacțiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacționa la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică. Acest lucru va avea un impact negativ asupra monedei unice.

În Republica Moldova moneda de referință este dolarul, însă cea dominantă este euro, deoarece 70% schimburile comerciale sunt cu statele din UE, tranzacțiile imobiliare sunt în euro și remitențele, la fel, sunt în euro.

Evoluția euro în raport cu leul moldovenesc 8 august – 8 septembrie

În prezent leul se întărește față de ambele valute și acest lucru ține de ecoul războiului din Ucraina. Populația de la începutul conflictului a cumpărat echivalentul a 500 mil. dolari și acum îi vinde. Or acest lucru și duce la aprecierea leului.

„Un leul puternic față de euro înseamnă produse mai ieftine din import și o presiune inflaționistă mai mică. Dacă leul nu era să fie atât de puternic inflația era să fie și mai mare. Două treimi în remitențe sunt în euro. Oamenii primesc în euro dar trebuie să cumpere în lei. Respectiv produsele care erau achiziționate anul trecut cu 100 euro acum sunt cumpărate cu 140 euro. Avem o depreciere a monedei euro fără precedent de 45%”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Cel mai mult de pe urma monedei unice mai slabe suferă industria construcțiilor, în condițiile în care apartamentele se vând în euro, iar procurările sunt făcute în lei. Respectiv dezvoltatorii încasează mai puține venituri. Pe de altă parte sunt puși în situația să majoreze și salariile pe fundalul scumpirilor. Astfel, companiile trec printr-un șoc fără precedent.

Pentru companiile importatoare un euro depreciat le este convenabil, deoarece prețurile nu cresc atât cât ar putea crește. Partea proastă este că toți care primesc euro fie remitențe fie vânzări au de pierdut

De la introducerea sa în circulație în 1999, moneda euro a petrecut foarte puțin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situație a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

#leu #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.