Stabilitatea monedei euro zdruncinată de criză. Care este impactul pentru Republica Moldova

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice. Pentru Republica Moldova un euro slab înseamnă o presiune mai mică pe inflație, care la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 33,5%.

În tranzacțiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacționa la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică. Acest lucru va avea un impact negativ asupra monedei unice.

În Republica Moldova moneda de referință este dolarul, însă cea dominantă este euro, deoarece 70% schimburile comerciale sunt cu statele din UE, tranzacțiile imobiliare sunt în euro și remitențele, la fel, sunt în euro.

Evoluția euro în raport cu leul moldovenesc 8 august – 8 septembrie

În prezent leul se întărește față de ambele valute și acest lucru ține de ecoul războiului din Ucraina. Populația de la începutul conflictului a cumpărat echivalentul a 500 mil. dolari și acum îi vinde. Or acest lucru și duce la aprecierea leului.

„Un leul puternic față de euro înseamnă produse mai ieftine din import și o presiune inflaționistă mai mică. Dacă leul nu era să fie atât de puternic inflația era să fie și mai mare. Două treimi în remitențe sunt în euro. Oamenii primesc în euro dar trebuie să cumpere în lei. Respectiv produsele care erau achiziționate anul trecut cu 100 euro acum sunt cumpărate cu 140 euro. Avem o depreciere a monedei euro fără precedent de 45%”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Cel mai mult de pe urma monedei unice mai slabe suferă industria construcțiilor, în condițiile în care apartamentele se vând în euro, iar procurările sunt făcute în lei. Respectiv dezvoltatorii încasează mai puține venituri. Pe de altă parte sunt puși în situația să majoreze și salariile pe fundalul scumpirilor. Astfel, companiile trec printr-un șoc fără precedent.

Pentru companiile importatoare un euro depreciat le este convenabil, deoarece prețurile nu cresc atât cât ar putea crește. Partea proastă este că toți care primesc euro fie remitențe fie vânzări au de pierdut

De la introducerea sa în circulație în 1999, moneda euro a petrecut foarte puțin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situație a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

#leu #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”