Agricultorii să-și pună pofta în cui cu facilitățile fiscale! Budianschi: Este amenințată sustenabilitatea bugetului

Ministerul Finanțelor nu agreează ideea acordării unor facilități fiscale pentru agricultorii afectați de seceta severă din acest an. Ministrul Dumitru Budianschi spune că acordarea facilităților fiscale pentru fermieri nu este o soluție întrucât bugetul de stat nu are alte venituri decât taxele și impozitele colectate. Politica executivului este de a susține agenții economici prin programe țintite să asigure dezvoltarea afacerilor, nu prin facilități fiscale, care pun în pericol sustenabilitatea bugetului, transmite IPN.

Recent, printr-o scrisoare comună semnată de președintele Federației Naționale a Fermierilor, președintele Asociației Moldova Fruct și președintele Asociației Forța Fermierilor, agricultorii au cerut autorităților amânarea plăților către creditori și acordarea facilităților fiscale pentru fermierii care au avut de suferit de pe urma secetei.

„Noi analizăm un pachet de măsuri pentru agricultorii care au suferit de pe urma secetei și în scurt timp ele vor fi anunțate. Noi avem politica de a ținti foarte bine acoperirea prejudiciilor prin susținerea agricultorilor și businessului în general, prin programe de sprijin. Când e vorba de facilități fiscale, nu are loc o țintire atât de bună și pierdem veniturile la buget. Prin asta se pierde capacitatea bugetului de a finanța agricultura, inclusiv prin Fondul de Intervenții în Agricultură, prin programe de subvenționare”, a spus Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit ministrului, toți trebuie să achite taxele și impozitele către stat, conform legii. „La fel ca și agricultorii, noi avem același interes ca atunci când ei au probleme, când au loc calamități, să existe pentru ei programe de susținere. De asemenea, susținem și încurajăm agricultorii să se asigure, dar tendința generală este de a susține agricultorii țintit și mai puțin să ajungem la practica facilităților fiscale. Noi nu avem alte surse de venit decât taxele și impozitele cetățenilor. Atât cât colectăm de la business, de la cetățeni, atât putem oferi înapoi societății. Concret în această situație excepțională, agricultorii pot fi ajutați prin metode țintite, dar eficiente pentru ei”, a mai spus ministrul.

Potrivit reprezentanților mai multor organizații agricole, seceta severă din acest an a compromis recolta de porumb în proporții de 80-90 la sută, în timp ce recolta de floarea soarelui și de sfeclă de zahăr a fost compromisă în proporții de 60-70 la sută. Fermierii spun că din cauza inacțiunilor statului o mare parte din ramura agriculturii riscă să ajungă în faliment, generând pierderea a mii de locuri de muncă.

#facilitati #agricultori #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.