Cu embargoul petrolier rusesc la orizont, Comisia Europeană vrea să pună o taxă suplimentară rafinăriilor europene 

14 Sept. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană vrea să oblige firmele din sectorul combustibililor fosili care au obținut profituri mari din creșterea prețurilor la energie să plătească o contribuție financiară pentru a ajuta cetățenii și industriile care se confruntă cu creșterea vertiginoasă a facturilor, scrie agenția Reuters, care citează un document al Comisiei, la nivel de draft.

Astfel companiile din producția de petrol, gaze, extracția cărbunelui și rafinarea petrolului ar urma să plătească o contribuție pe baza „profiturilor excedentare impozabile realizate în anul fiscal 2022”, potrivit proiectului, care ar putea fi în continuare modificat.

Ar fi o taxă temporară, care ar strânge numerar pentru a ajuta guvernele să atenueze criza energetică a Europei prin măsuri precum sprijinirea gospodăriilor și a întreprinderilor cu facturi mari, sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie, reducerea consumului de energie al UE și creșterea autosuficienței Europei în aprovizionarea cu energie, mai arată Reuters.

„Contribuțiile de solidaritate sunt justificate de faptul că aceste companii au realizat profituri excedentare imprevizibile”, se arată în proiect. „Aceste profituri nu corespund niciunui profit obișnuit la care aceste entități s-ar fi așteptat sau s-ar fi putut aștepta să îl obțină în circumstanțe normale”, mai arată draftul.

O revenire rapidă a cererii în urma pandemiei și o creștere a prețurilor petrolului și gazelor, determinate de invazia Ucrainei de către Rusia, au sporit profiturile companiilor energetice în acest an, mai arată Reuters.

Marile companii petroliere europene au înregistrat profituri în creștere în al doilea trimestru, scrie Reuters. Astfel, TotalEnergies a raportat un profit record de 11,5 miliarde de dolari, în timp ce Shell a înregistrat un profit trimestrial de 9,8 miliarde de dolari. „Recunoaștem necesitatea unei politici concertate și a altor acțiuni pentru a atenua criza prețurilor la energie în Europa și în alte părți. Suntem la curent cu propunerea UE pentru o „contribuție de solidaritate” și așteptăm mai multe detalii din partea Comisiei”, a spus un purtător de cuvânt al Shell.

Măsura UE s-ar aplica pentru profiturie excedentare ale unei companii din 2022, calculat la un nivel care ar trebui să fie peste media profiturilor impozabile realizate în cei trei ani fiscali începând cu ianuarie 2019, se arată în proiect, adăugând că firmelor li se va asigura o marjă de profit suficientă pentru investiții viitoare. Unele țări, inclusiv Italia, au introdus deja un impozit pe profit excepțional pentru firmele energetice. Proiectul arată că Bruxelles-ul va institui o rată minimă de taxare suplimentară pentru toate țările UE, dar guvernele ar putea alege să aplice taxe mai mari.

Măsura ar urma să fie adoptată de o majoritate consolidată a statelor membre, ceea ce înseamnă că nu va necesita aprobarea unanimă din partea celor 27 de țări membre ale UE, arată Reuters.

Suprataxă pe embargo. Riscuri pentru viitor

Comisia vrea să suprataxeze rafinăriile europene în condițiile în care marea majoritate a acestora va trebui să caute petrol mai mult, mai scump, și mai departe pentru a asigura cererea de carburanți a continentului în condițiile în care la 5 decembrie intră în vigoare embargoul impus de UE asupra importurilor de țiței rusesc adus pe care maritim[. Urmat de un embargou și pe importul de produse petroliere (benzină și motorină) din Rusia, care ar urma să intre în vigoare în februarie 2023.

20 Aug. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 11:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Turismul din Republica Moldova a înregistrat o creștere în prima jumătate a anului 2026. În perioada ianuarie–iunie, structurile de cazare din țară au găzduit 257,3 mii de turiști, cu 15,8% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cea mai mare parte a turiștilor au fost străini. Din totalul persoanelor cazate, 159,6 mii, sau 62%, au fost nerezidenți, iar 97,7 mii, sau 38%, au fost rezidenți. Față de ianuarie–iunie 2025, numărul turiștilor nerezidenți a crescut cu 24,7%, în timp ce numărul turiștilor rezidenți a crescut cu 3,6%.

Hotelurile și motelurile au atras cei mai mulți turiști – 177,1 mii de persoane, dintre care 135,4 mii au fost nerezidenți. Numărul turiștilor cazați în aceste unități a crescut cu 23,9% față de aceeași perioadă din 2025.

Creșteri au fost înregistrate și în pensiunile turistice și agroturistice, care au găzduit 31 de mii de turiști, cu 10,9% mai mult decât anul trecut. În structurile de întremare s-au cazat 12,9 mii de persoane, în creștere cu 7,3%.

În schimb, unele tipuri de unități au atras mai puțini turiști. În căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat au fost înregistrați 2,8 mii de turiști, cu 15,9% mai puțini decât în prima jumătate a anului 2025. În structurile de odihnă, precum vilele turistice și satele de vacanță, numărul turiștilor a scăzut cu 9,7%, până la 23,2 mii.

Printre turiștii străini care au ales Moldova s-au numărat în primul rând cetățenii Ucrainei și României. Ucrainenii au reprezentat 39,5% din totalul turiștilor nerezidenți, iar românii – 20,8%. În topul țărilor de proveniență au mai fost Statele Unite ale Americii – 3,5%, Italia – 3,4%, Germania – 3,3%, Turcia – 2,7%, Israel și Polonia – câte 2,2%, precum și Regatul Unit – 1,9%.

În primele șase luni ale anului au fost înregistrate și 679,9 mii de înnoptări, cu 4,6% mai multe decât în ianuarie–iunie 2025. Dintre acestea, 400,2 mii au revenit turiștilor rezidenți, iar 279,6 mii – celor nerezidenți.

Hotelurile și motelurile au concentrat cele mai multe înnoptări – 301 mii, în creștere cu 9,5%. Structurile de întremare au acumulat 177 de mii de înnoptări, cu 8% mai multe decât anul trecut. În pensiunile turistice și agroturistice au fost înregistrate 49,1 mii de înnoptări, în creștere cu 2,8%.

La polul opus, în structurile de odihnă numărul înnoptărilor s-a redus cu 21%, până la 41,3 mii. O scădere de 5,2% a fost înregistrată și în căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat.

Cea mai mare parte a fluxului turistic s-a concentrat în municipiul Chișinău, unde au fost înregistrați 75,2% dintre toți turiștii cazați în țară. Regiunea Centru a acumulat 14,7% din total, regiunea Sud – 5,2%, regiunea Nord – 4,2%, iar UTA Găgăuzia – 0,7%.

Și capacitatea de cazare a crescut ușor. În perioada ianuarie–iunie 2026, aceasta a constituit 79 de mii de locuri-pat, cu 1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la pensiunile turistice și agroturistice, unde capacitatea a crescut cu 12%, și la hoteluri și moteluri – cu 8,4%.

Durata medie de ședere a unui turist a fost de 3,6 zile, față de 3,9 zile în prima jumătate a anului 2025. Turiștii rezidenți au stat, în medie, 5,1 zile, iar cei nerezidenți – 2,8 zile.

În același timp, gradul de utilizare a locurilor de cazare a ajuns la 28,4%, cu 1,3 puncte procentuale peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Cele mai utilizate au fost locurile din căminele pentru vizitatori, cu un indice de 67,2%, urmate de structurile de întremare – 50,2%, și hotelurile și motelurile – 29%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!