Moldova rurală este ruptă de serviciile bancare moderne. De ce preferă localnicii să-și țină banii cash

În timp ce în orașe avem bancomate la tot pasul, la țară, chiar și pensiunile turistice, lucrurile se complică. Pe lângă multe lipsuri, Moldova rurala este ruptă și de serviciile bancare moderne.

Oamenii de la sate care au carduri ajung tot la oraș ca să-și scoată banii, ori să își achite facturile. Oamenii preferă să țină în portofele bani, nu un simplu plastic, spun comercianții care, din acest motiv, nici nu s-au dotat cu POS-uri. Toata lumea plătește cash. Oamenii se tem și că banii lor nu ar fi în siguranță dacă i-ar tine pe card. În plus, cu un card nu poți lua pe datorie. În orașele țării situația este exact invers.

„Volumul, cât și infrastructura plăților cu cardul în Republica Moldova arată o dinamică pozitivă puternică. Totuși, analiza comparativă a evoluției plăților electronice în Republica Moldova și în Zona euro scoate în evidență un potențial încă foarte mare de creștere. Actualmente la un locuitor al Republicii Moldova revine aproximativ un card bancar (0.9 carduri la sfârșitul anului 2021), ceea ce este cu 42% mai mult decât în 2017. În Zona euro acest indicator este de două ori mai mare, unui locuitor revenindu-i 1.8 carduri (2020)”, potrivit unei analize a economistei Marina Soloviova de la Expert Grup.

Numărul de terminale POS în Republica Moldova, la 30.09.2021, a fost de 10,065 la un milion de locuitori (+65% față de anul 2017), iar în Zona euro – de trei ori mai mare (35,579 la un milion de locuitori la sfârșitul anului 2020).

Dacă indicatorii de dezvoltare a infrastructurii plăților fără numerar arată o situație moderat satisfăcătoare, atunci indicatorii de folosire a cardurilor bancare în Moldova reflectă o rămânere serioasă în urma comparativ cu Zona euro. Deținătorii de carduri bancare din Moldova le folosesc mult mai rar decât cei din Zona euro, iar atunci când le folosesc, scopul este prevalent retragerea de numerar.

Astfel, locuitorii din Zona euro au făcut în medie câte 140 de operațiuni de plăţi cu cardul pe an în anul 2020, iar la fiecare 1€ de numerar retras din bancomate au revenit 81€ de plăți cu cardul fără folosirea numerarului. În Republica Moldova, un locuitor face în medie 39 de operațiuni de plăţi fără numerar cu cardul pe an (2021), iar la fiecare leu de numerar retras revin doar 0.48 lei de plăți efectuate cu cardul.

„Performanța slabă a utilizării cardurilor în Moldova este legată atât de preferința populației pentru numerar, cât și de insuficiența oportunităților de plată cu cardul, în special în rândul comercianților micro și mici. Conform studiului Moldova’s enabling environment for doing business in the digital economy publicat de USAID în 20184, preferințele consumatorilor din Moldova se bazează pe tradiția de plată în numerar, neîncrederea în instituțiile financiare, teama de escrocherii cu carduri și cunoștințele slabe despre metodele de plată fără numerar. Din partea agenților economici, ezitarea de a oferi clienților posibilitatea de plată fără numerar este legată de angajarea în activități informale și evitarea creării de înregistrări auditabile ale tranzacțiilor, dorința de a evita comisioanele bancare, precum și nivelul scăzut de educație financiară”, susține economista.

#cash #carduri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.