Moldova rurală este ruptă de serviciile bancare moderne. De ce preferă localnicii să-și țină banii cash

15 Sept. 2022, 09:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
15 Sept. 2022, 09:59 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În timp ce în orașe avem bancomate la tot pasul, la țară, chiar și pensiunile turistice, lucrurile se complică. Pe lângă multe lipsuri, Moldova rurala este ruptă și de serviciile bancare moderne.

Oamenii de la sate care au carduri ajung tot la oraș ca să-și scoată banii, ori să își achite facturile. Oamenii preferă să țină în portofele bani, nu un simplu plastic, spun comercianții care, din acest motiv, nici nu s-au dotat cu POS-uri. Toata lumea plătește cash. Oamenii se tem și că banii lor nu ar fi în siguranță dacă i-ar tine pe card. În plus, cu un card nu poți lua pe datorie. În orașele țării situația este exact invers.

„Volumul, cât și infrastructura plăților cu cardul în Republica Moldova arată o dinamică pozitivă puternică. Totuși, analiza comparativă a evoluției plăților electronice în Republica Moldova și în Zona euro scoate în evidență un potențial încă foarte mare de creștere. Actualmente la un locuitor al Republicii Moldova revine aproximativ un card bancar (0.9 carduri la sfârșitul anului 2021), ceea ce este cu 42% mai mult decât în 2017. În Zona euro acest indicator este de două ori mai mare, unui locuitor revenindu-i 1.8 carduri (2020)”, potrivit unei analize a economistei Marina Soloviova de la Expert Grup.

Numărul de terminale POS în Republica Moldova, la 30.09.2021, a fost de 10,065 la un milion de locuitori (+65% față de anul 2017), iar în Zona euro – de trei ori mai mare (35,579 la un milion de locuitori la sfârșitul anului 2020).

Dacă indicatorii de dezvoltare a infrastructurii plăților fără numerar arată o situație moderat satisfăcătoare, atunci indicatorii de folosire a cardurilor bancare în Moldova reflectă o rămânere serioasă în urma comparativ cu Zona euro. Deținătorii de carduri bancare din Moldova le folosesc mult mai rar decât cei din Zona euro, iar atunci când le folosesc, scopul este prevalent retragerea de numerar.

Astfel, locuitorii din Zona euro au făcut în medie câte 140 de operațiuni de plăţi cu cardul pe an în anul 2020, iar la fiecare 1€ de numerar retras din bancomate au revenit 81€ de plăți cu cardul fără folosirea numerarului. În Republica Moldova, un locuitor face în medie 39 de operațiuni de plăţi fără numerar cu cardul pe an (2021), iar la fiecare leu de numerar retras revin doar 0.48 lei de plăți efectuate cu cardul.

„Performanța slabă a utilizării cardurilor în Moldova este legată atât de preferința populației pentru numerar, cât și de insuficiența oportunităților de plată cu cardul, în special în rândul comercianților micro și mici. Conform studiului Moldova’s enabling environment for doing business in the digital economy publicat de USAID în 20184, preferințele consumatorilor din Moldova se bazează pe tradiția de plată în numerar, neîncrederea în instituțiile financiare, teama de escrocherii cu carduri și cunoștințele slabe despre metodele de plată fără numerar. Din partea agenților economici, ezitarea de a oferi clienților posibilitatea de plată fără numerar este legată de angajarea în activități informale și evitarea creării de înregistrări auditabile ale tranzacțiilor, dorința de a evita comisioanele bancare, precum și nivelul scăzut de educație financiară”, susține economista.

01 Oct. 2026, 17:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Oct. 2026, 17:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Statele Unite au prelungit până la 30 octombrie 2026 autorizația care permite companiei petroliere sârbe Naftna Industrija Srbije (NIS) să continue operațiunile în pofida sancțiunilor americane impuse din cauza participației ruse. Decizia Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) vine în timp ce Ungaria și Rusia încearcă să finalizeze transferul participației majoritare din NIS către grupul energetic MOL.

NIS este controlată în prezent majoritar de entități rusești. Gazprom Neft deține aproximativ 44,85%, iar încă 11,3% este deținut de o companie administrată de Gazprom Capital. Statul sârb are aproape 29,9% din acțiuni, iar restul aparține acționarilor minoritari și angajaților.

Derogarea este importantă pentru piața petrolieră a Serbiei, deoarece NIS operează singura rafinărie a țării, la Pančevo, și furnizează o mare parte din necesarul de produse petroliere al pieței interne. Potrivit Reuters, compania poate acoperi până la 80% din necesarul de petrol al Serbiei.

În paralel, continuă procesul de vânzare a participației ruse către compania ungară MOL. Cele două părți au ajuns la un acord privind achiziția pachetului de 56,15% din NIS, însă tranzacția mai are nevoie de aprobări, inclusiv din partea autorităților americane. Serbia și MOL au semnat deja un acord privind viitoarea guvernanță a companiei.

Potrivit autorităților sârbe, statul intenționează să-și majoreze ulterior participația cu încă 5 puncte procentuale, iar compania petrolieră din Emiratele Arabe Unite ADNOC ar putea deveni, de asemenea, partener în tranzacție.

NIS are aproximativ 13 500 de angajați și operează o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia și în alte state din regiune. Rafinăria de la Pančevo este una dintre infrastructurile-cheie pentru aprovizionarea cu carburanți a Serbiei.