Băncile percep comisioane grase de la comercianți. Cine este în top

15 Sept. 2022, 09:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Lupu Eduard
15 Sept. 2022, 09:39 // Bănci şi Finanţe //  Lupu Eduard

Comisioanele percepute de băncile din Republica Moldova de la comercianți pentru tranzacţiile efectuate cu utilizarea cardurilor proprii variază între 1.5 și 2% din valoarea tranzacției. În cazul utilizării cardurilor emise de alte bănci din Republica Moldova, comisioanele reprezintă 1.8-2.5%, iar pentru plățile cu carduri emise în străinătate se percep comisioane de2.5-3%, potrivit unei analize economistului Marina Soloviova de la Expert Grup.

Comisioanele pentru tranzacții cu cardul în comerțul electronic sunt în medie mai mari cu 0.5 puncte procentuale. Structura plăților efectuate cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2021 a fost următoarea: în rețeaua proprie a băncilor – 39% din valoarea totală, cu carduri emise în RM în rețeaua altor bănci din RM – 43%, cu carduri emise în străinătate – 17%.

Potrivit Expert Grup, băncile pot ajusta individual comisioanele în sensul scăderii (până la 1-1.2%) în cazul în care agentul economic are volume mari de tranzacții fără numerar, aduce beneficii băncii din alte puncte de vedere sau este încadrat în diverse programe speciale (de loialitate, cashback). Totodată, comisioanele pot fi ajustate și în sensul creșterii în cazul în care agentul economic prezintă anumite riscuri.

Instalarea terminalelor POS este de regulă gratuită pentru comercianți, iar plata pentru deservirea lor se include în comisioanele percepute de la plățile cu cardul. Totodată, există sume minime lunare (150-300 lei per terminal POS, în funcție de tehnologia folosită) care se achită de comercianți în cazul în care comisionele colectate sunt mai mici.

Realitatea Live

14 Iul. 2024, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
14 Iul. 2024, 17:53 // Actual //  Lupu Eduard

Turcia intenţionează să se bazeze pe poziţia sa geografică şi pe acordul de uniune vamală cu Uniunea Europeană (UE) pentru a atrage investitorii chinezi care vor să aibă acces fără taxe vamale la pieţele europene, aşa cum tocmai a făcut-o recent cu producătorul auto BYD, informează cotidianul Hurriyet Daily News.

Luni, gigantul chinez a semnat un acord cu Ministerul Industriei şi Tehnologiei din Turcia, pentru a face investiţii în această ţară, o decizie care va extinde prezenţa companiei chineze în Europa.

Producătorul auto chinez ar urma să construiască o fabrică în Turcia, cu o capacitate de producţie de 150.000 de vehicule electrice şi hibride pe an, un Centru de mobilitate, de cercetare şi dezvoltare (R&D), valoarea totală a investiţiei fiind de un miliard de dolari. Producţia ar urma să demareze la finalul lui 2026, iar în Turcia vor fi create 5.000 de locuri de muncă directe.

Noua uzină va da BYD un acces mai uşor pe piaţa din UE, cu care Turcia are un acord de uniune vamală. Acest fapt este cu atât mai important cu cât Uniunea Europeană a majorat tarifele vamale pentru importurile de automobile electrice chineze. Pe lângă tarifele vamale existente pentru vehiculele BYD, de 10%, UE a introdus săptămâna trecută tarifele vamale suplimentare de 17,4% pentru grupul chinez.

Turcia, aflată la răscrucea dintre Europe, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, este în negocieri şi cu alte firme din China, a anunţat săptămâna aceasta ministrul Industriei şi Tehnologiei, Mehmet Fatih Kacir.

„Vrem să transformăm Turcia într-un centru de producţie pentru viitoarea generaţie de vehicule”, a declarat Kacir pentru postul privat de televiziune Haberturk.

Ministrul a scos în evidenţă avantajele ţării, inclusiv calitatea de membru al uniunii vamale a UE şi acordurile comerciale cu 28 de ţări. „Producătorii chinezi vor acces rapid la pieţele internaţionale. Investiţiile în Turcia le ajută să-şi îndeplinească acest obiectiv”, a explicat oficialul de la Ankara.

Începând din anii ’70, Turcia a devenit unul dintre centrele de vârf ale industriei auto globale, marii producători auto, inclusiv Fiat şi Renault, deschizându-şi fabrici în această ţară, urmaţi de alţii ca Ford, Toyota şi Hyundai.

Uzina BYD din Turcia va permite producătorului chinez de vehicule electrice (EV) să eludeze tarifele vamale suplimentare introduse de UE şi să intre pe pieţele din Europa.

Conform noilor reglementări privind subvenţiile, BYD va fi scutit de noile tarife vamale suplimentare de 40% la importurile de autovehicule electrice impuse de Turcia, în încercarea de a încuraja investiţiile şi a proteja cota de piaţă a producătorilor interni. Companiile auto care investesc în ţară sunt exceptate de la aceste tarife.

Cel puţin alţi cinci producători auto din China iau în considerare deschiderea unor fabrici în Turcia, a anunţat agenţia de presă Anadolu.

De asemenea, compania turcă TOGG şi firma chineză Farasis au un parteneriat pentru a produce baterii EV în Turcia.

Ministrul Industriei anunţase că oficialii turci au avut, anul trecut, numeroase întâlniri cu şefi de firme importante din China.

În iunie, ministrul Afacerilor Externe, Hakan Fidan, a vizitat China, şi a încheiat un nou acord bilateral deal, şi a numit ţările „motoarele bogăţiei Asiei”.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a confirmat dorinţa sa de a se alătura Organizaţiei de cooperare de la Shanghai (din care fac parte China, Rusia şi Iranul), unde Turcia este doar un partener.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău