Băncile percep comisioane grase de la comercianți. Cine este în top

15 Sept. 2022, 09:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
15 Sept. 2022, 09:39 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Comisioanele percepute de băncile din Republica Moldova de la comercianți pentru tranzacţiile efectuate cu utilizarea cardurilor proprii variază între 1.5 și 2% din valoarea tranzacției. În cazul utilizării cardurilor emise de alte bănci din Republica Moldova, comisioanele reprezintă 1.8-2.5%, iar pentru plățile cu carduri emise în străinătate se percep comisioane de2.5-3%, potrivit unei analize economistului Marina Soloviova de la Expert Grup.

Comisioanele pentru tranzacții cu cardul în comerțul electronic sunt în medie mai mari cu 0.5 puncte procentuale. Structura plăților efectuate cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2021 a fost următoarea: în rețeaua proprie a băncilor – 39% din valoarea totală, cu carduri emise în RM în rețeaua altor bănci din RM – 43%, cu carduri emise în străinătate – 17%.

Potrivit Expert Grup, băncile pot ajusta individual comisioanele în sensul scăderii (până la 1-1.2%) în cazul în care agentul economic are volume mari de tranzacții fără numerar, aduce beneficii băncii din alte puncte de vedere sau este încadrat în diverse programe speciale (de loialitate, cashback). Totodată, comisioanele pot fi ajustate și în sensul creșterii în cazul în care agentul economic prezintă anumite riscuri.

Instalarea terminalelor POS este de regulă gratuită pentru comercianți, iar plata pentru deservirea lor se include în comisioanele percepute de la plățile cu cardul. Totodată, există sume minime lunare (150-300 lei per terminal POS, în funcție de tehnologia folosită) care se achită de comercianți în cazul în care comisionele colectate sunt mai mici.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.