Trei femei din Ucraina, victime ale abuzului sexual, au primit seturi pentru tratament post-viol, la spitalul din Bălți

Trei femei refugiate din Ucraina, care au devenit victime ale abuzului sexual în timpul războiului din țara vecină, s-au adresat pentru ajutor la spitalul din mun. Bălți.

Victimele au beneficiat de asistență medicală, dar și de seturile pentru tratamentul post-viol, oferite de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. Depre aceasta directoarea-adjunctă a Spitalului Clinic Municipal din Bălți, Ala Condrea, a povestit în cadrul emisiunii ”Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru de la RLIVE TV.

„De aceste kituri post viol beneficiază atât populația băștinașă, cât și femeile și copiii refugiați. În instituția pe care o reprezint am avut trei adresări (n.r. cazuri de femei violate în război), dar eu cred că și o singură adresare este mult, pentru că este o viață”, a spus Ala Condrea.

Potrivit Alei Condrea, spitalul din Bălți a primit astfel de seturi pentru prima dată.

„Fondul Națiunilor Unite pentru Populație a venit cu kituri care sunt post-viol, dar, totodată și cu o instrucțiune suplimentară, o instruire a personalului”, a declarat Ala Condrea.

Seturile pentru tratamentul post-viol au fost distribuite în toate spitalele raionale și spitalele republicane din țară (Institutul Mamei si a Copilului, Institutul Medicină Urgență, Spitalul boli transmisibile și Spitalul Republican din mun. Bălți).

La fel, seturile au fost distribuite către spitalele municipale și 42 de centre prietenoase tinerilor, care activează în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară și în locurile de contact cu persoanele refugiate, precum sunt echipele medicale de la punctul de trecere a frontierei de la Palanca și echipa medicală din cadrul Centrului de triere pentru refugiați de la Moldexpo.

Până la moment, au fost distribuite 488 de seturi pentru tratamentul post-viol. Echipa UNFPA a realizat și instruiri pentru medicii din secțiile de internare și ginecologii din instituțiile medicale beneficiare, pentru utilizarea seturilor și aplicarea corectă a protocolului cu privire la managementul clinic al violului.

#abuz sexual #tratament #viol #Rezoomat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.