Cât îi costă pe britanici funeraliile Reginei Elisabeta a II-a. Cele mai costisitoare înmormântări din istorie

19 Sept. 2022, 22:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
19 Sept. 2022, 22:07 // Actual //  Lupu Eduard

Guvernul din Marea Britanie nu a dezvăluit ce sumă a fost cheltuită pentru funeraliile reginei Elisabeta a II-a, se spune că ar ajunge la aproximativ 10 milioane de lire sterline, potrivit publicației express.co.uk.

Nu se știe încă de unde vor veni acești bani, estimându-se că o parte vor fi suportați de contribuabilil, din taxele și impozite, iar o parte de familia regală.

Ultimele funeralii de stat din Marea Britanie au fost cele ale fostului premier Winston Churchill, în 1965. Totuși, există și alte înmormântări care oferă o perspectivă asupra costurilor finale. Spre exemplu, pentru funeraliile din 2002 ale Reginei Mamă au fost cheltuiți circa 6,1 milioane de euro, iar pentru cele ale Prințesei Diana costurile au fost estimate la 5,7 milioane de euro.

Publicația precizează că în cazul înmormântării Prințului Philip, costurile au fost mult mai mici deoarece ceremonia a fost una privată, cu doar 30 de invitați, pentru a fi respectate restricțiile impuse de pandemia COVID-19.

Familia Regală primește finanțare guvernamentală, sub forma unui grant suveran, pentru cheltuielile regale. În 2020-2021 monarhia a primit un grant suveran de 86 milioane lire sterline.

Totuși, costurile cu securitatea generală, costurile Poliției Metropolitane pentru evenimentele și costurile de logistică guvernamentală, precum închiderea unor drumuri, nu sunt acoperite de grant și sunt plătite de guvern.

Un fost ofițer care s-a ocupat de securitatea regală a estimat că 7,5 milioane de lire sterline ar costa doar serviciile de protecție.
”Aceasta este cea mai mare operațiune de poliție pe care poliția din Regatul Unit a întreprins-o vreodată. Când te uiți la celelalte evenimente, au fost mari – nunta Prințului și Prințesei de Wales din 2011 a fost cea mai mare – dar nu le poți compara cu acesta”, a spus Simon Morgan, care a petrecut ani de zile protejând familia regală britanică.
Costurile de securitate la nunta lui William și a lui Kate Middleton s-au ridicat la 6,3 milioane de lire sterline.

Înmormântarea va fi adăugată la costurile anuale pentru familia regală.

86,3 milioane de lire sterline au fost în 2020-2021 pentru Grantul suveran finanțat de contribuabili, 63,9 milioane de lire sterline pentru întreținerea proprietății și 4,5 milioane de lire sterline pentru călătoriile oficiale regale, printre altele.

Fanii regalității au declarat că Regina merită o înmormântare grandioasă, după ce a servit țara timp de 70 de ani, dar anti-regaliștii sunt îngroziți că britanicii vor suporta asemenea costuri, într-o perioadă grea pentru economia mondială, transmite news.com.au.

Cele mai scumpe înmormântări din istorie
De departe, cea mai scumpă înmormântare ar fi fost a lui Alexandru cel Mare, care a avut un sicriu din aur, transportat pe o trăsură din același metal prețios.

Revenind în timpuri mai moderne, funeraliile fostului președinte american, Ronald Reagan au costat undeva la 400 milioane de dolari în 2004.

În Europa, funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea din 2005, conclavul, alegerile și inaugurarea Papei Benedict au fost estimate la 8,9 milioane de euro.

Realitatea Live

05 Mai 2024, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Mai 2024, 11:48 // Actual //  Lupu Eduard

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău