Ion Gumene: Armonizarea legislației UE în Republica Moldova nu înseamnă copierea acesteia

21 Sept. 2022, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2022, 10:45 // Actual //  MD Bani

„Primirea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană este un vot de încredere acordat Republicii Moldova, care responsabilizează extrem de mult”. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, care a participat la Conferința internațională în domeniul fiscalității e-TAXCON’22, organizată de Camera de Comerț Americană din Republica Moldova.

În cadrul conferinței, secretarul de stat a menționat că armonizarea legislației sau implementarea directivelor nu înseamnă doar copierea acestora, ci este un proces de adaptare a politicilor naționale la recomandările directivelor europene.

„În partea ce ține de Acordul de Asociere RM-UE, avem o restanță în ceea ce privește accizele la produsele din tutun. Însă, doar adaptarea legislației poate fi insuficientă în acest caz. Dacă nu producem și politici corective sau suplimentare, probabil ne vom pomeni cu creșterea contrabandei în acest domeniu și cu dezechilibre fiscale, de aceea este foarte important în acest proces să conștientizăm că nu trebuie doar să preluăm în mod automat normele europene, dar trebuie să elaborăm politici publice naționale aliniate la Aqui-ul comunitar, astfel încât să ne asigurăm că armonizăm cadrul nostru legal în mod sustenabil”, a adăugat Ion Gumene.

În prezent, în Moldova este aplicat principiul previzibilității fiscale pe o perioadă de 3 ani aferent cotelor accizei la produsele alcoolice, produsele petroliere și produsele de tutun. Calendarul pentru anii 2021-2023, prevede o creștere anuală a accizei la produsele de tutun de 15%.

Potrivit lui Gumene, odată cu primirea  statutului de țară candidat, subiecte de discuție vor constitui câteva documente extrem de importante pe dimensiunea fiscală la nivel de UE. Mai exact este vorba despre Directiva pe cota efectivă minimă a impozitului pe profit, Directiva ce ține de măsuri de combatere a evaziunii fiscale și multe alte documente care se vor cere a fi armonizate, inclusiv pe dimensiunea de schimb automat de informații fiscale cu țările UE în baza Directivei de schimb de informații între autoritățile publice.

În final, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor a menționat că statutul de țară candidat membru al UE presupune o agendă pe care noi ne asumăm să o realizăm cu maximă responsabilitate, iar la moment, pe platforma Guvernului sunt formate grupuri de lucru, care vor începe în câteva luni efectiv lucrul la deschiderea negocierilor, negocierea propriu-zisă și încheierea acestora.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală